Em.Galaicu-Păun a ieșit din vârsta „pașoptiștilor”. Duminică a împlinit 50 de ani. A intrat cu acte în regulă în lista postmoderniștilor.
Deoarece literatura română de până la Em.Galaicu-Păun și-a împărțit cu generozitate eroii, atunci EGP și-a luat scriitura ca personaj principal. Și de atunci limba română este dusă prin cele nouă porți ale Cerului. Lăsând la fiecare poartă câte ceva. După ce a fost ciuntită, dezbrăcată, mutilată, decapitată, rămâne doar nervul, „țesutul viu” al limbii române.
Atunci apare EGP. Și pune limba română în matrițe. Apoi le dă niște nume:  Țesut viu.10×10, Arme grăitoare, Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, Levitații de asupra hăului, Yin Time, Abece-Dor, Gesturi.
În 2012, dintr-o naivitate a binelui și un respect al valorii, am crezut că în Republica Moldova valorile contează. Am greșit cu această recomandare oficioasă:
„Ref: 39
24 iulie 2012
Către:  Juriul Premiului Național
 
RECOMANDARE
Domnul Emilian Galaicu-Păun este redactor șef al Editurii Cartier de peste 10 ani. În acești ani a citit mii de pagini în calitate de lector și coordonator de colecții. A tradus sute de pagini din franceză. A publicat câteva zeci de pagini de poezie, câteva sute de pagini de critică literară. Și vreo trei sute de pagini de proză.
A animat evenimentele culturale din Librăriile Cartier, reușind să le impună pe piața culturală din Republica Moldova.
Are săptămânal câte o cronică literară în mass media din Chișinău.
Romanul „Țesut viu. 10 x 10” a fost scris pe parcursul a peste 20 de ani. Efort imens pentru un scriitor. Și un efort meritat. Romanul, după mine, reprezintă cartea emblematică a vremurilor noastre (sfârșitul unui imperiu și etapa de tranziție spre firesc). E cea mai importantă carte de proză a literaturii române din Basarabia din ultimii 40 de ani. E și cea mai curajoasă carte a scriitorului. E cel mai bun roman românesc după „Pupa rusă” de Gheorghe Crăciun, dacă îl plasăm în acest spectru al scrierii.
Romanul are și un suport al poetului Galaicu-Păun. Cartea „Arme grăitoare” – și nu e doar părerea mea – e cea mai bună carte de poezie românească a ultimului deceniu.
 
Gheorghe Erizanu,
Director al Editurii Cartier”
După doi ani,  trecut ca limba română a lui EGP și ajuns aproape de Borta Cerului, Editura Cartier vine cu o singură recomandare:
Țesut viu. 10 x 10, ediția a II-a, revăzută și remake-tată de Emilian Galaicu-Păun în colecția Cartier popular. Lansarea e joi, 26 iunie, la 18.15, la Librăria din Centru.
Intră cine vrea. Rămâne cine poate.