Blog


În 1972 apărea Săgeți, de Petru Cărare. Într-un tiraj de 14 mii exemplare. Cartea a fost în vânzare două săptămâni. Suficient ca să ajungă în biblioteci personale. Un ideolog de partid și-a dat seama că Jungla capitalismului e chiar Grădina comunistă. Și cartea a fost retrasă din vânzare. Și dată la topit.

Start
Cei slabi vor să omoare.
Cei fără glas – să cânte.
Șchiopii – vor să danseze.
Și muții – să cuvânte.
Oaspete nepoftit
Noi avem un hoț în casă,
Noi cu hoțul stăm la masă –
Ne-a ieșit mai ieri în cale
Cu idei și cu pistoale,
Și-acum să ne ia se-ndură
Și bucata de la gură.
Și-ncă altă noutate:
Ești dator să-i spui și frate.
Dar să-i dai în loc de pită –
Un calup de dinamită!
Dați-mi
Dați-mi ochelarii voștri colorați,
Să văd și eu lumea cum vreți voi s-o văd.
Dați-mi urechile voastre de fier,
Să pot auzi ce vă place vouă s-aud.
Dați-mi limba voastră, bandă de magnetofon,
Să pot repeta cuvintele voastre.
Dar mai bine dați-mi altă lume,
Cu late priveliști
Și alte sunete.

Atât. Celelalte sunt în Săgeți, ediția a IV-a, în Cartier popular. În curând. Într-un tiraj de piață românească de 2019: 500 exemplare. Reintrăm în jungla deasă a capitalismului. După 50 de ani. Iarăși.
 
 
 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Search
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt