Cum ar arăta liderii politici dacă ar face trimiteri la cărți? Sau scriitori?
Mihai Ghimpu i-ar spune reformatorului Ion Hadârcă ca poetul rus Pușkin filozofului rus Ceaadaev: „Am să-ți vorbesc în limba Europei… ”.
Era franceza.
Vladimir Voronin, la Kislovodsk, și-ar fi argumentat propunerea cu Republica Tirapol cu „forma reprezintă carnea însăși a gândirii”.
E Flaubert.
Florin O. Z.
Desigur că nu există nici o relație de proportionalitate directă între lungimea unui eseu oarecare propus de Gheorghe Erizanu și lungimea răspunsurilor, respectiv numărul comentatorilor angajați în masacrarea lor verbală reciprocă.
(Un exemplu, absolut la întâmplare, desigur, ar fi de pildă eseul “Vasile Ernu ii raspunde lui Mircea V. Ciobanu.”)
Sau, există?!
Gheorghe Erizanu
@Florin O.Z.: Textele sunt un pretext. Adevăratele studii sunt ale celor care comentează.
Florin O. Z.
Bunînteles, aveți dreptate.
Desigur, am remarcat asta, dar nu m-am putut reține de a remarca incredibila vivacitate a participanților. În felul meu.