În seria de autor Nicolae Esinencu apare, în curând, antologia de poeme Copilul teribil.
Debutează mai târziu decât șaizeciștii. În 1968, cu placheta de versuri Antene. Avea 28 de ani.
La 33 de ani, în 1968, Grigore Vieru era deja clasic în viață.
A fost privit drept copilul teribil al șaizeciștilor. I se permiteau mai multe decât serioșilor colegi de leat, care croiau politici literare imperiale. Șaptezeciștii, caligrafii (după Lucia Țurcanu), nu puteau să-l accepte. Ar fi fost un proletar cu salopetă intrat în rândurile lor dantelate.
Nicolae Esinencu a scris mult. Extrem de mult. Poezie, proză, romane, carte pentru copii, piese. Apărea cu câte 3-4 titluri pe an. Familie mare, trebuie întreținută, zicea el. Pe atunci se trăia din onorarii.
Acum, la țară mică – onorarii mici.
Ni se scufundă țara.
Cu încetul
Tot intră în pământ
Cu case cu tot,
Cu sate cu tot,
Cu orașe cu tot,
Cu tot cu păduri,
Cu tot cu drumuri,
Cu râuri cu tot,
Cu hotare cu tot.
Unele orașe
Demult nu se mai văd.
Unii munți
Demult nu se mai zăresc.
Mă țin de femeie și copii,
Altfel demult eram
Scufundat.
E poemul S.O.S.