Aliona Grati, președinta juriului Premiilor Uniunii Europene pentru Literatură, eliberată de povara obiectivității din perioada jurizării, argumentează public ratarea premiului: „Deși Republica Moldova a avut, fie și mică, o listă de cărți nominalizate și, deși această listă a fost acceptată, repet acceptată!!! de juriul mare EUPL, nu a beneficiat de acest premiu. Regret mult acest fapt. Vreau să vă anunț că eu și colegele mele de juriu EUPL Republica Moldova nu purtăm nicio responsabilitate pentru această întorsătură. Lucrurile au fost tranșate în altă parte, pe ultima sută de metri ai acestei competiții.”
Bruxelles-ul a venit și el cu un comunicat în cazul Republica Moldova. Diplomatic, mai repetă încă o dată, în scurtul comunicat, cauza ratării premiului din partea RM: “Conform regulilor Premiului, autorii trebuie să fi publicat între două și patru cărți de ficțiune. În plus, și pentru a justifica statutul lor de autori „în devenire”/”emergenți”, care pot beneficia cu adevărat de meritul și premiul oferit de EUPL, candidații selectați trebuie să aibă un număr limitat de alte publicații. Este, de asemenea, esențial ca cărțile premiate să fie publicate într-o perioadă specifică, care a fost prelungită în acest an pentru a reflecta particularitatea situației Covid și să fie promovate în mod activ în librării.
După o analiză ulterioară a listei scurte sugerate de juriul din Republica Moldova, Comitetul Director EUPL a ajuns la concluzia că carierele de succes ale candidaților selectați nu se potrivesc, din păcate, cu „spiritul” Premiului.”
Aliona Grati & Co cred că o conjurație mondială „cu torționari”, care produc crime, cu „ogari care au încă liber să hărțuiască”, cu politicieni, președinți de țară au pus o presiune imposibilă pe Comitetul Director PUEL. Toată lumea a conspirat împotriva deciziei înțelepte a juriului din RM.
Trebuie să dezamăgesc. E trist de simplu. Dar nu e nicio conspirație. A fost un singur text public, nimic privat, nimic secret, nimic pe la spate. Juriul RM n-a respectat regulamentul premiului. Atât.
Când juriul mai spune că piața noastră editorială e prea mică pentru a întruni condițiile concursului, trebuie să amintesc de Malta și Slovenia, care au piețe editoriale mult mai mici, dar par să se descurce la respectarea condițiilor concursului.
Da, recunosc, am săvârșit două crime abominabile: am trimis juriului Grati nu un roman, cum zice Grati, ci două romane în pdf, care apăreau atunci la Cartier și se înscriau perfect în termeni: Pe contrasens de Oleg Serebrian și Ard pădurile de Paula Erizanu.
Mai recunosc public: am avut un complice în toată această conspirație. Numele lui e Dumitru Crudu. Care m-a întrebat dacă putem încerca la PUEL cu romanul Margareta noastră. Datorită lui am citit regulamentul.
Termin aici orice polemică. Altfel transformăm literatura noastră, Bruxelles-ul și bunul simț într-o mahala a cumetrilor dezlănțuiți.
Catalin Condrov
Incercati sa trimiteti carti ale autorilor care nu mai sunt in viata, poate atunci gastile literare se vor calma)
Gheorghe Erizanu
@Catalin Condurov: Nu mă interesează găștile. Mă interesează ca promovarea cărților să fie făcută și la nivelul premiilor. Ceea ce sper să apuc e ca un premiu md să vândă o carte ca să fie citită. Iar criticii și cronicarii literari să poată face același lucru. Iar cititorul să vrea să citească o carte pentru că a fost recomandată de un critic. Pe cititor îl poți amăgi de două ori. După aia nu mai merge. Atât.