Fotografie de Cosmin Bumbuț. Baia Mare, 1994
Referendumul de duminică este valid. În Registrul de Stat al Alegătorilor sunt înscriși 3,3 milioane de cetățeni cu drept de vot. Pragul de 33%, ceea ce înseamnă 1,1 milioane de alegători prezenți la urne (ca referendumul să fie validat) a fost depășit: Au votat 1.488.874 de cetățeni. Aceasta a fost frica cea mare a acestui referendum. Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când modificarea Constituției se face prin votul direct al cetățenilor. Nici Constituția, adoptată în 1994, nu a fost supusă unui referendum. A fost trecută doar prin parlament. Celelalte referendumuri au eșuat. Ăsta a fost și motivul ca referendumul să fie în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Prezidențialele aduc la urne mai mulți cetățeni decât un referendum.
În 2003, în România, votul pentru aderare la UE s-a extins pe două zile. Cu tombole, televizoare și muzică. A trecut la limită.
În constituțiile Ucrainei și Georgiei perspectiva europeană a fost modificată în parlament. N-au riscat să meargă la votul popular. În Ucraina, înainte de 2014, până la anexarea Crimeei de către Rusia, pentru aderarea la NATO erau sub 20 la sută din populație. În primele sondaje de după februarie 2024 adepți ai aderării NATO erau peste 90 la sută dintre ucraineni.
Opțiunea DA pentru modificarea Constituției a fost mai mare de 50 plus 1 din cei prezenți la vot. În istorie va intra Constituția Republicii Moldova cu modificările din 20 octombrie 2024. Frustrările, ipocrizia (văd că a căpătat o nouă noțiune în aceste zile), „basarabenii proști” vor rămâne în mahalalele periferice ale imperiului netului. Urmează câțiva pași: 1) CEC-ul transmite Curții Constituționale raportul privind rezultatele referendumului; 2) Curtea Constituțională verifică, dacă nu constată abateri grave care să influențeze substanțial rezultatul referendumului, atunci îl declară valabil; 3) textul Constituției modificate apare în Monitorul Oficial.
Cel mai supărat om de ieri pe rezultatele referendumului din Republica Moldova a fost Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin. Nu putea să creadă că referendumul nu a picat.
Șocul nopții a apărut din cauza așteptărilor. Sondajele arătau alte cifre. Sociologul Petruți, vedeta sociologiei moldovenești în perioada Plahotniuc, vorbește în Libertatea despre erorile sondajelor. Pare adevărat. Dar Petruți nu vorbește despre cei 150 de mii sau 300 de mii de votanți corupți prin bani de către Șor. Procentual cei 300 de mii înseamnă 20 la sută dintre votanți. Lumea a ieșit într-un număr atât de mare la vot încât Piramida Șor și-a modificat opțiunea în dimineața de duminică: a abandonat boicotarea referendumului și a ales opțiunea „Nu”. Boicotarea referendumului avea să aducă un rezultat de peste 60 la sută pentru UE. Stoianoglo & Co îndemnau până duminică ca alegătorii lor să boicoteze referendumul. Plibiscitul a rămas boicotat de către alegătorii lui Chicu și câțiva rătăciți din Piramida Șor.
Despre prezidențiale. Doi candidați au fost furați în această competiție. Maia Sandu și Renato Usatâi. Maia Sandu avea șanse să treacă din primul tur. Sau să intre în turul doi cu celălalt furat, Renato Usatâi, cu peste 200 de mii de votanți ai săi. Ca Igor Boțan să constate la tv că aceste alegeri l-au făcut pe Renato Usatâi „lider național”. N-a fost să fie. Piramida Șor l-a făcut „lider național” pe Stoianoglo. Care era creditat cu 10 la sută, circa 140 de mii de alegători.
Dintre cei 300 de mii ai Piramidei Șor o parte mică a fost direcționată către Furtună, Tarlev, Vlah (între 3 și 6 la sută sau 50 – 80 de mii de voturi per candidat). Grosul Piramidei Șor a mers, prin indicația de duminică dimineață „votăm nr.1 și NU”, la Stoianoglo. Astfel cele 10 la sută au devenit brusc, peste noapte, 26 la sută, iar cele 150 de mii de voturi au devenit peste 400 de mii. Asta a fost frustrarea cetățenilor.
Și asta rămâne temerea cea mai mare pentru turul II. Coruperea alegătorului.
Nu vorbim de propaganda rusă, care exploatează la maximum bula sovietică. Nordul Republicii Moldova a fost cea mai bogată zonă în acea perioadă. În Pererita, dacă avea la cec mai puțin de 25 de mii de ruble, atunci erai sărac. Tranziția a sărăcit nordul și n-am reușit să le oferim o perspectivă de viitor. Propaganda Kremlinului mai exploatează și cealaltă bulă sovietică: minoritățile din Republica Moldova. În perioada sovietică ucrainenii, cea mai mare minoritate, găgăuzii, bulgarii, romii din RM au fost rusificați, pierzând limba maternă. Noi n-am depus niciun efort pentru a le reda limba și abia de acu doi ani am lansat un program sistemic de învățare a limbii române.
Votul diasporei a fost extrem de important. Dar bazinul de vot al diasporei e mult mai mare. Avem peste un milion de votanți. Au participat exemplar și impresionant 240 de mii (aproape 20 la sută). În RM avem aproape 2 milioane de votanți. Au participat peste 60 la sută. În raioanele de est sunt peste 270 de mii de alegători. Un număr mai mic decât Piramida Șor. Sau comparabilă cu ea.
Cred că este greșit să împărțim Republica Moldova în raioane roșii și raioane europene. Un sector din Chișinău are mai mulți votanți decât trei raioane din nordul Republicii Moldova. De aia alegerile locale recente au fost importante nu ca număr de primării obținute de partide, ci numărul de localități mari pe care ar fi trebuit să se concentreze concurenții electorali. Iar primarii sunt un factor important în alegerile prezidențiale. Și vor fi esențiali în cele parlamentare din vară.
Dacă reușim să găsim o soluție pentru coruperea Piramidei Șor. Altfel, alegerile din Republica Moldova vor deveni scheme desenate de Șor. Cu mici deviații.
Ibanescu
Mici consideratii
1. Referitor la atingerea pragului electoral, cred ca ambele tabere (pro si contra) au gresit in calcule. Cei cu Da – pragul e foarte scazut (33%), referendumul a fost comasat cu prezidentialele. Poate ar fi trebuit mai multe sectii de votare in Romania. Cei cu Nu – s-au focusat prostește pe neprezentare (alegătorul sa nu accepte si buletinul pentru referendum). Rezultat final – vreo 5000 de voturi in plus pentru DA, 50.000 mu au votat pentru referendum. Daca acestia ar fi fost indemnati sa voteze (si probabil ar fi votat NU), situația era alta…
2. Diaspora a salvat referendumul. Pe teritoriul R Moldova referendumul a fost pierdut.
3. În 2003 nu a fost niciun referendum în Romania pentru aderarea la UE. A fost pentru modificarea Constituției. În constituția Romaniei nu e nimic legat de aderare (de altfel noi am aderat deja, dar inca nu ne-am integrat. Dar asta e alta discutie)
4. Daca Referendumul de duminica dura 2 zile, va trezeati ca luni votau mai multi NU.
5. Convocarea referendumului a lasat masca cam toate cancelariile europene. Ce rost avea? Constituția unui stat este actul legislativ care definește drepturile și libertățile cetățenilor, organizarea puterii legislative, executive și judecătorești, reglementarea relațiilor sociale privitoare la instaurarea, menținerea și exercitarea puterii de stat, și alte aspecte considerate esențiale pentru buna funcționare a statului. Uniunea europeana este o uniune economica. Deciziile UE nu sunt obligatorii (cu excepta unor chestii legate de pesuit maritim si alte maruntisuri). UE emite Directive si fiecare stat isi armonizeaza legislatia, dar Constitutia statului respectiv nu e incalcata. UE nu e stat. Apoi, Moldova este candidat la aderare. S-a aprobat de vreun an. Sunt niste jaloane de indeplinit si apoi se voteaza aderarea de catre fiecare tara in parte. Daca Malta sau Finlanda nu e de acord….nu exista aderare, cu toata constituția Moldovei. Apropo….vrem sa aderam….dar in cat timp? Cat stipulam in Constituție? Turcia e cadidata la admitere de prin 1955 (CEE se numea pe atunci). Daca nu indepliniti jaloanele…..poate dura ani de zile. Nu cred ca UE va disparea in 10 ani, dar in mod sigur se va reforma. Acea Europa cu 2 viteze enuntata de Macron. Moldova unde vrea?
6. Bun, referendumul a trecut. Ce urmează? Modificarea Constituției si apoi alt referendum. Si dacă ala nu trece?
7. Sa zicem ca se modifica în noua Constituție si se aproba prin referendum. Si ca Maia Sandu e realeasa (actualmente e la mâna lui Usatîi). La anul aveti parlamentare. Daca vine o coalitie prorusa (cel mai probabil)….nu veti face progrese in aderare. Ca-n Gruzia (Georgia e in Statele Unite si are capitala la Atlanta). Ce rost avea referendumul atunci?
8. Parerea mea personala e ca acest referendum e a treia gafa a R Moldova din 1990 încoace. Prima a fost aia cu moldovenismul (austriacul vorbeste limba germana, nu austriaca, el se considera apartinand grupului german si a ales sa fie independent (ma rog, le-a impus Djugasvili, Anschluss-ul a fost votat in 1938 de vreo 80%, prin referendum). A doua e aia cu neutralitatea. Mai e o tara care s-a declarat neutră, Elvetia Levantului. La Liban ma refer. Au razboi civil de 50 de ani…. Apropo, tari neutre sau care au fost pana recent neutre (Elvetia, Suedia, Finlanda) au armate ultra performante. Acum ceva timp urmaream la TVR Info pe un cetatean care critica slaba dotare, inzestrare, instruire a armatei Moldovei. Ca sa aflu in final ca omul fusese Ministrul Apararii in R Moldova. Asta spune multe….
9. Un sector din Chisinau are mai multi votanti decat 3 raioane…. În Balti (al doilea oras cred) au votat 30% DA. In Transnistria au votat 33%……
Gheorghe Erizanu
@Ibănescu:
1) Discuții inutile deja.
2) În diasporă avem 1,1 mln. Au votat 240 de mii.Nu cred că e corect să împărțim cetățenii RM pe zone.
3) Și în RM pe 20 a fost un referendum constituțional. Pentru introducerea unui capitol nou în Constituție. Comunicarea a fost greșită.
4) În RM a fost un scrutin clar, liber și democratic. Conform legislației.
5) Franța a votat prin anii 90 cu 51 la sută pentru UE. Ungaria, cred, că avea peste 80 la sută. S-a produs. Am înnchis capitolul. Tre de muncit mai departe.
6) Urmează publicarea Constituției în Monitorul Oficial, după decizia Curții. Atât.
7) Dacă vine o guvernare prorusă, atunci revenim în situația Georgiei de acum (Gruzia e pe filieră rusă).
8) Avem mult mai multe gafe. Acel cetățean s-a simțit mult mai bine la ministerul transporturilor și infrastructurii. În Constituție avem și un articol și mai periculos. Vezi art.13, pct.2.
9) Vedeți numărul de votanți. La CEC se adună voturi. Nu procentajele raioanelor. În Bălți pentru Da au votat mai mulți cetățeni decât cele 37% din zonele de est a RM. Nu împărțim.
Ibanescu
1. Erau doar consideratii, Rezultatul final, care conteaza e ca referendumul a trecut
2. Nu-i imparteam. Dar numarul sectiilor de votare din strainatate e foarte mic (vreo 130). Eu am doi vecini din Moldova in bloc (in Botosani traiesc multe familii din Basarabia) si trebuiau sa voteze in Iasi. Intr-un orasel, Comrat de exemplu, cate sectii de votare au fost?
4 Nu am contestat asta
5 Ideea era ca fara reforme….degeaba modificati constitutia. La Bruxelles verifica pas cu pas modul de indeplinire, nu prea-i intereseaza constitutia tarii. Iar pentru reforme trebuie vointa politica.
9, Era doar o constatare. In perioada interbelica, Balti era mai important decat Chisinau, economic vorbind.
Gheorghe Erizanu
@Ibănescu: Sigur, fără punctul 5, fără reforme degeabă schimbăm constituția. De acord. Nu eu decid numărul secțiilor de votare. Este CEC-ul, care împreună cu Ministerul de Externe este responsabil de numărul de secții de votare.