Vineri, 4 septembrie
Astăzi avem trei evenimente la Bookfest Chișinău. Cu autori minunați. Adela Greceanu, cunoscută mai degrabă pentru emisiunile zilnice de la Radio România Cultural, este o voce aparte și minunată a poeziei române. Este pentru prima dată la Chișinău.
Zoltán Rostás este fondatorul Cooperativei Gusti. Este continuatorul școlii de sociologie Dimitrie Gusti, care, alături de petrol și grâne, era un capitol important la export în interbelic. Iar satul Cornova din Basarabia a fost pus pe harta sociologică a lumii la 1931.
Istoricul Traian Sandu, stabilit la Paris, este o piesă grea în portofoliul editurii franceze Perrin, specializată în cartea de istorie. Este pentru prima dată la Chișinău. A făcut drumul Paris-Chișinău cu autocarul.
Ora 13:00 – 13:45 Lansare de carte: Șuruburi, șaibe, cuie, piulițe de Adela Greceanu
Dialog: Adela Greceanu și Emilian Galaicu-Păun
Locație: MNLR, str. Mateevici, nr.79
„Cu o imagine a Adelei Greceanu, poezia e asemenea vitraliilor care se văd mai bine cînd trece lumina prin ele. Lumina inteligenţei, a empatiei. Adunate la un loc, cărţile Adelei Greceanu se leagă într-un story poetic coerent, singular în peisajul poeziei actuale.” (Simona Popescu)
ADELA GRECEANU (născută în 1975, la Sibiu) este scriitoare şi jurnalistă la Radio România Cultural. A debutat în 1993 în revista Euphorion, cu un grupaj de poeme prezentate de Iustin Panța. Prima carte de poezie, Titlul volumului meu, care mă preocupă atît de mult…, Editura Eminescu, îi apare în 1997. Primește pentru ea Marele Premiu „Cristian Popescu” şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu. Marin Mincu include cîteva poeme din acest volum în antologia critică Poezia română actuală. De la Adela Greceanu la Leonid Dimov, Editura Pontica, 1998. Au urmat volumele de poezie Domnişoara Cvasi, Editura Vinea, 2001, Înţelegerea drept în inimă, Editura Paralela 45, 2004, Și cuvintele sînt o provincie, Cartea Românească, 2014, volum pentru care a primit premiul pentru poezie al revistei Observator cultural și mențiunea specială pentru „Cea mai bună carte a anului” la Gala Industriei de Carte din România. În 2008 a publicat romanul Mireasa cu şosete roşii, la Editura Polirom, tradus în limba maghiară. În 2018 a publicat Povestea lui Vasile Alecsandri, Editura Muzeelor Literare, Iași, în colecția „Scriitori de poveste”, un proiect FILIT. A scris texte de proză pentru volumele colective: Cartea cu bunici, Editura Humanitas, 2007, Prima mea dezamăgire în dragoste, Editura Art, 2009, Prima mea călătorie în străinătate, Editura Art, 2010, Prima mea carte, Editura Art, 2011, Prima dată, Editura Art, 2013, Dublă expunere, Editura Trei, 2014, 16 prozatori de azi, Editura Humanitas, 2018. Este prezentă în volumul Un secol de poezie română scrisă de femei, volumul I, Editura Cartier, 2019. A participat la scrierea celui mai rapid roman din lume, Moș Crăciun & Co., Editura Art, 2012. În 2018 a cîștigat cu povestirea Dar dacă prima ediție a Le Prix Boccace (Premiul Boccaccio) acordat unei povestiri românești de asociația franceză „Tu connais la nouvelle?”. A participat la numeroase festivaluri literare şi a susţinut lecturi în România şi în străinătate, iar fragmente din cărţile sale au fost traduse în germană, engleză, suedeză, neerlandeză, franceză, spaniolă, catalană, greacă, maghiară, italiană, turcă, slovenă, sîrbă, croată, poloneză. Realizează, împreună cu Matei Martin, emisiunea „Timpul prezent”, difuzată în fiecare seară la Radio România Cultural.
Emilian GALAICU-PĂUN este scriitor și redactor-șef al Editurii Cartier.
Ora: 15:15 – 16:30 Lansare de carte: Când monografiștii au trecut Prutul. Cornova 1931 – un altfel de bilanț, ediția coordonată de Cosmina Timoce-Mocanu și Zoltán Rostás.
Participă: Nicolae Enciu, Vasile Șoimaru, Cosmina Timoce-Mocanu, Zoltán Rostás și Emilian Galaicu-Păun
Locație: Mediacor, USM.
Povestea acestui volum începe nu cu o idee, ci cu un obiect al memoriei: un bust al lui Dimitrie Gusti executat de sculptorul lon Zderciuc și destinat Cornovei, la împlinirea a 95 de ani de la cercetarea monografică a localității.
Fiu al satului, profesorul Vasile Șoimaru a inițiat momentul aniversar odată cu festivitățile dezvelirii bustului și, la această veste, s-a mobilizat Cooperativa Gusti din București – un grup de prieteni angajat în studierea Școlii Sociologice care îmbrățișase, în 1931, ideea cercetării satului Cornova.
Zoltán ROSTAS este sociolog, profesor emerit al Universității din București, profesor de onoare al Universității Sapientia, inițiator al grupului independent de cercetare Cooperativa Gusti. Începând cu Monografia ca utopie (Paideia, 2000), a publicat 15 volume de istoria sociologiei și istoria socială a Școlii Sociologice de la București. A realizat 19 volume de studii despre trecutul sociologiei interbelice și est-europene, împreună cu Ionuț Butoi, Marin Diaconu, Irina Nastasă-Matei, Florentina Țone, Martin L. Salamon, Dragoș Sdrobiș și Theodora-Eliza Văcărescu. În colaborare cu Antonio Momoc, Irina Muntean, Nicole Salamon, Sorin Stoica, Florentina Ţone și Theodora-Eliza Văcăresu, a întocmit 13 antologii de istorie orală. Alături de Ionuț Butoi, Mihai Gaiță, Cosmina Timoce-Mocanu și Theodora-Eliza Văcărescu, a coordonat 19 numere speciale ale revistelor academice „Les Études Sociales”, „Transilvania”, „Szociális Szemle”, „Sociologie Românească”, „Revista Română de Sociologie”, „Acta Sapientia. Social Analysis” și „Sfera Politicii”.
Nicolae ENCIU este istoric.
Vasile ȘOIMARU este semnatarul Declarației de Independență a Republicii Moldova.
Cosmina TIMOCE-MOCANU este etnolog și face parte din Cooperativa Gusti.
Emilian GALAICU-PĂUN este scriitor și redactor-șef al Editurii Cartier.
Ora: 16:30 – 17:25 Lansare de carte: Un fascism românesc. Istoria Gărzii de Fier și Ceaușescu. Dictatorul ambiguu de Traian Sandu.
Dialog: Traian Sandu și Emilian Galaicu-Păun
Locație: Mediacor, USM.
„Abordarea lui Traian Sandu este pasionantă: cum s-a putut construi, în jurul unei ideologii naționale, ortodoxe, salvatoare, o mișcare ce cunoaște o evoluție semnificativă între 1929 și 1932? Rolul mentorilor, al intelectualilor, universitarilor, teologilor, filosofilor apropiați de Legiune a fost studiat după 1990, manifestările și practicile antisemitismului au fost analizate, dar rămânea de înțeles ce anume i-a determinat pe țărani să încline spre Legiune. Penetrarea mediilor muncitorești va urma la mijlocul anilor 1930. Autorul subliniază un aspect care îl incită pe cititor la meditație: rolul ritualului, uniformelor, decorațiilor, drapelelor, cântecelor, marșurilor. Tot atâtea instrumente de adunare.” (Catherine Drandin)
„O biografie magistrală, bazată pe o foarte importantă muncă de arhivă, care ne invită să reflectăm la entuziasmul pe care-l exercită dictatorii sângeroși înainte de a-și arunca țările lor în coșmar.” (Le Figaro Histoire)
TRAIAN SANDU (născut pe 9 ianuarie 1967 la Bucureşti, plecat din România în 1977) este agregat şi doctor habilitat în istorie contemporană, fost student la École normale supérieure din Saint-Cloud, Franţa. Actualmente, profesor agregat în Studii europene la Universitatea Paris 3 – Sorbonne Nouvelle. Este autor al unei teze consacrate relaţiilor internaţionale (Le Système de sécurité français en Europe centre-orientale, l’exemple roumain (1919 à 1933), Ed. L’Harmattan, 1999) şi al unei teze de habilitare pentru a conduce cercetări (Un fascisme roumain. Histoire de la Garde de fer, Ed. Perrin, 2014). A făcut parte din comisia de publicare a Documentelor diplomatice franceze pentru anii ’20 pe lângă Quai d’Orsay. Totodată, este autorul unei Istorii a României (Histoire de la Roumanie), Ed. Perrin, 2008, tradusă în bulgară (2010). Biografia Ceauşescu. Dictatorul ambiguua apărut la Ed. Perrin.
Emilian GALAICU-PĂUN este scriitor și redactor-șef al Editurii Cartier.