Un clasic al literaturii române, viu și adevărat, care mi-a interzis să mai scriu ce-mi trece prin cap pe blocul cela, mi-a vorbit despre scriitori săi preferați.
Jack London cu povestirile sale nordice.
Hemingway cu Pentru cine bat clopotele și proza sa scurtă și Steinbeck.
Nu-i place Tolstoi. Nu-i place Marquez.
Și a vorbit cu o plăcere deosebită despre berea neagră irlandeză.
„E ca laptele proaspăt pe care îl sugi de la țâța mare al unei negrese”.
Nimic rasial.
Decât o blondă, mai bine una neagră. Și rece.
– I, ar spune latinii.
dandy
Ai uitat niste ghilimele, cred. La inceputul primei fraze.
Gheorghe Erizanu
@Dandy: Parcă n-am pus denumirea berii pe la început.
catalin codru
la noi e libertate,fiecare citeste si suge ce vrea)))
Gheorghe Erizanu
@catalin codru: N-am vorbit de literatura obligatorie. Lista ar fi fost așa: Homer, Dante, Shakespeare, Cervantes și Goethe. Ar mai fi Ghelgameș și Biblia. Dacă ne oprim la canonul clasic.
Apoi vine secolul XIX, apoi secolul XX.
Și berea.
vladimir b.
Un “clasic al literaturii române” nu poate avea aşa lecturi vagi şi incosistente!
Din Hemingway i s-ar potrivi, zic eu, mai degrabă Fiesta.
Gheorghe Erizanu
@vladimir b.: Fii sigur, are lecturi consistente. Poate să te țină ore cu poeziile latinilor. În latină. Poate să te țină ore cu poeții francezi. În franceză. Poate să te țină ore cu poeții ruși. În rusă. Poate să te țină zile cu poeții români. De la clasici până la contemporani. De la Ion Barbu până la Ion Pribeagu sau vreun poet minor pierdut prin interbelic. Nu e bai.
vladimir b.
Minunat să aud asta!
Ce bai să fie?