Peste 20 de ani Gheorghe Mardare a umblat prin satele românești din această parte a lumii și a fotografiat, documentat covoare, scoarțe și alte zăbave ale locului. Erau anii 70 ai secolului trecut. Cu frontieră la Prut. Și cu liberă circulație prin părțile Hotinului sau ale Ismailului. Avea un aparat deloc profesionist. Era o Smenă.

A adunat documente de o teză de doctor. Pe care a susținut-o la Moscova.

În baza acelei teze, umanizate ca să fie înțeleasă și de un diletant, dar păstrând și academismul pentru cei aleși mai mult decât mi-aș fi dorit, și cu toate fotografiile de atunci, Vitalie Coroban a făcut albumul Arta covoarelor vechi românești din Basarabia. Cu o tipografică excelentă.

Sunt sigur, o bună parte din covoare, brâie, scoarțe nu mai pot fi găsite în satul Babele din regiunea Odesa sau în Mămăliga din regiunea Cernăuți, care astăzi sunt sub rachetele rusești.

Altele, din satele de pe malul Prutului sau din cele din Dondușeni sau Soroca, au fost cumpărate pe nimic sau furate din casele părăsite de căutătorii de comori. Și vândute la piața de vechituri din Constanța.

Veți găsi covoare, brâie, scoarțe doar în imaginile făcute cu Smena de Gheorghe Mardare în Arta covoarelor vechi românești basarabene. Magia mesajului simbolic. N-am reușit să-l conving să vină cu un titlu simplu: Arta covoarelor vechi din Basarabia (și Bucovina). A insistat pe românești și pe magie. Iar un editor poate merge cu propunerea doar până unde îi permite autorul.

Oricum, albumul merită să stea în raftul celei mai mici biblioteci personale posibile. Lângă Biblie, DEX, Cartea foametei și o carte de bucate.