Blog

Mi-ar fi plăcut. Alegerile prezidențiale din Republica Moldova au ajuns în turul doi. Cu:

  1. Maia Sandu, reprezentantă a filozofiei principiilor lui Immanuel Kant (administrarea statului după principii clare în capul mesei)
  2.  Igor Dodon, reprezentantul utilitarismului lui John Stuart Mill.

Atunci era loc și de teoria conspirațiilor sau a jocurilor machiavellice gen: Dodon, președinte fără câmp de manevră, un partid socialist decapitat, erodat până la alegerile parlamentare din 2018, modernizarea și eficientizarea administrațiilor publice, întărirea partidelor proeuropene.
Sau teoria fataliștilor pozitivi: Gheorghe, cu cât  mai repede intrăm în rahat, cu atât probabilitatea de a ieși din el mai repede este mai mare. Oricum, până în 2027 Europa e închisă pentru noi (aproape citat, aproape ironic).
Greșit.
Noi avem de ales un președinte dintre Maia Sandu, o kantiană (se cere stilistic), și Igor Dodon, un mârlan. Care în prima dezbatere televizată directă a vociferat toate mârlăniile multiplicate de pr-iștii săi negri (ar fi fost o scuză subțire, dar era o scuză).
A insinuat, inițial, că Maia Sandu a mers la Doha cu Vlad Filat. Un zbor romantic în doi. Apoi a insinuat că Maia Sandu e lesbiană. Totuși, și mârlănia cere consecvență.
Apoi a fost o imensă câmpie a minciunii, stearpă. Fără niciun pom. Minciună, minciună, minciună… sute de sinucideri… minciună, minciună…
A doua zi a venit și cu o declarație: teza plagiată corespunde normelor cerute în 2002. Trebuie citit: în 2002 furtul intelectual nu era considerat furt în Republica Moldova.
Apoi a chemat la Chișinău talibanii bisericii ortodoxe. Cu Marchel. Să-l susțină. Și l-au susținut. Cuvintele Domnului au părăsit atunci Chișinăul. Asta îl va face până și pe Vitalie Sprînceană să meargă la vot. Altfel, va trebui să-l citez pe tatăl lui Alexandru Mușina: „Degeaba ești deștept, dacă ești prost”.
Republica Moldova nu alege un președinte. Nu alege vectorul est sau vest. Nu alege un viitor mai bun sau mai puțin bun. Nu alege deschiderea pieței ruse pentru merele din Briceni.
E trist de simplu: alegem între a ne mai simți oameni care pot visa sau a fi mârlani, hoți, mincinoși. Cu toții. Așa o republică statalistă. Nici vorbă de Immanuel Kant. Nici vorbă de John Stuart Mill.
Bonus pentru când vom fi mârlani:
„Mai degrabă un Socrate nefericit, decât un imbecil mulțumit”. E din utilitaristul Mill.
„Totul e bine.” (ultimele cuvinte ale lui Kant).
 

Comentarii(7)

    • Cetateanul Trivial

    • 8 ani în urmă

    Nu stiu cat de Kantiana Maia sandu o data ce ave in fruntea statului deja criterii clare de administrare si cadrul normativ. De fapt eu, fac abstractie de aberatiile ambilor canidati, ieri seara la dezbateri si voi zice ca ambii sunt utilitaristi populisti, doar ca unul e marlan si hedonist, iar celalalt e egocentrist.

    1. @Cetateanul Trivial: Rog frumos, hedonismul e prea frumos și aristocratic.

  1. aș vrea să vorbesc cu tatăl lui Alexandru Mușina.

    1. @Vitalie: Mai așteaptă. Tatăl poetului Alexandru Mușina, ca și poetul Alexandru Mușina, sunt într-o lume mai dreaptă. Doar dacă apelezi la creștinii din imediata apropiere a lui Dumnezeu.

  2. legat de religie, Maia Sandu trebuia sa zica la dezbaterea aia un singur lucru: religia oamenilor, credintele lor, tin strict de viata lor personala si e alegerea lor. atat.
    ea nici atata n-o zis da s-o apucat sa concureze cu Dodon cine e un crestin mai mare, cine e laudat mai tare de mitropolit etc…
    cum as putea sa cred ca interferenta bisericii in politica se opreste aici daca ea reafirma rolul pupatului de icoane ca criteriu relevant pentru un candidat la o functie publica?

    • Mircea

    • 8 ani în urmă

    La Pererita au votat peste 50% pentru Dodon. Un sat de români basarabeni de pe malul Prutului care au avut acces la televiziunea si radioul român chear si pe timpurile sovietice. M-am întristat foarte mult. Si mi-am zis ca Grigore Vieru ar fi intrat a doua oara în pamânt de rusine pentru satul sau… Muzeul si un bust al poetului a fost inaugurat recent în ograda casei copilariei sale.
    Tatal meu, care e în al noualea deceniu de viata, vorbind cu el la telefon, m-a implorat sa ne ducem la vot si sa o votam pe Maia Sandu. El nu are nimic nici de cîstigat si nici de pierdut. Mi-a dat doar o lectie de viata. La primul tur nu am putut sa ne prezentam la ambasada dar la al doilea o sa ne facem un WE cultural si civic la Paris, sa putem vota si noi. Macar atît. Dar cu oamenii cei de acolo nu stiu ce se întîmpla…

    1. @Mircea: Nu știu nici eu ce-i cu „nordul falnic”. Ca să nu ne fie rușine, poate telefonăm, vorbim, încercăm să-i convingem. Poate trebuie să-i mințim, dacă cred așa de ușor în minciună.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt