Blog

A apărut nr. 7/2016 din Revista literară. Cu o anchetă despre Aleea Clasicilor din Chișinău. Aveți întrebările. Aveți răspunsurile mele. Mai răspund în paginile Revistei literare: acad. Gheorghe Duca, Mircea V.Ciobanu, Vitalie Ciobanu, Lucia Țurcanu. Arcadie Suceveanu semnează un editorial la temă, Călina Trifan e cu un articol de sinteză. După „Comisarul Andrei Țurcanu” de Eugen Lungu vine replica lui Andrei Țurcanu cu „boiernașul minții Eugen Lungu”. După o pauză de 25 de ani avem o primă polemică literară. Revista se distribuie gratuit în Librăriile Cartier.

1. Care ar fi criteriile și instanța/ instanțele în drept să decidă asupra valorii și numelor personalităților ce merită un bust pe Aleea Clasicilor?

2. Ce perioadă de timp ar trebui să treacă de la dispariția lor fizică?

3. Cum vedeți viitorul Aleii Clasicilor din Chișinău?

 

1-3. Aleea Clasicilor nu e cea mai stringentă problemă a literelor noastre. Nici pe departe. Mai ales azi. Ceea ce a fost așezat și cumpătat, obținut prin eforturi, vorbesc de conceptul inițial, proiectul lui Andrei Lupan, realizat de către sculptorul Dubinovski, acum a fost mărunțit. Cu alte alei eclectice, care au înmulțit busturile, dar au mărunțit aleea. Nu vorbesc de nume aici. Ci de realizarea tehnică, de tăcerea și uimirea bronzului.

 

Structurile statului, parcă este o comisie, perfect legală și cu drepturi depline, poate decide și are tot dreptul să decidă. Problema nu e în structura care poate decide. Noi am scos literatura dintr-un sistem. Ea există aiurea. Pe rupte. Pe undeva. Apare. Dispare. Iar apare. Pentru o perioadă. Apoi iar se uită de ea. Literatura are nevoie de o viziune clară de construcție a unui sistem, a unei infrastructuri literare viabile. Cu un sistem de valori funcțional. Fără coruperea actuală. Literatura noastră este profund coruptă. Poate și mai grav decât sistemul nostru bancar. Atât doar că banii din literatură sunt mici. Nu se văd. Dar noi am intrat într-un domeniu și mai grav decât cel financiar. Cel al valorilor. E o corupere de tip barter. Iar valoarea a fost devalizată. Rămânem într-un timp foarte scurt fără rezerva națională de valori. Și atunci va fi nevoie de o juma de secol ca societatea să plătească dobânda lipsei de valori. Iar aici nu mai putem apela la împrumuturile FMI-ului.

 

Componentele sistemului literar ar fi: lectura din școala primară, gimnazială, liceală; studierea literaturii în universități (este criminal că nu avem curs de literatură pentru viitorii jurnaliști; nu vom crește intelectuali fără lecturi la facultățile de inginerie, matematică, chimie); cronicile literare permanente din mass-media; emisiunile literare radio și tv; evenimentele literare; festivalurile literare; premiile literare; premiile naționale în domeniul literaturii; lecturile publice. Lista poate fi completată. Și e știută. Aceste elemente ale unui lanț întreg creează viitoarea Alee a Clasicilor. Și nu o văd. Oricât de mult mi-aș dori.

 

Luăm bacul fără ca să fi citit zece cărți bune. Devenim ingineri fără nici un roman citit în spate. Nu avem cronici de carte în presă generalistă. Nu avem rubrici de carte în presă. Nu avem emisiuni tv sau radio despre cartea recentă. Premiile literare sau naționale oblojesc orgolii. Criticii literari au devenit analiști politici. Sau, în variantă ideală, istorici literari. Sunt lucruri de zi cu zi. Uitate încă în secolul trecut. În celălalt regim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt
Filtre
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in excerpt