Acest post este un copy-paste.
Catherine Durandin , Violette Rey şi Samuel Rufat au semnat articolul „En Roumanie, une crise politique qui secoue l’Europe”.
Catherine Durandin a apărut la Cartier cu „Statele Unite și lumea moștenite de Obama”, „CIA – cinci ani de furie”  și „Statele Unite, mare putere europeană”.
„Românii au de ales între a crede din nou în preşedintele de centru-dreapta Traian Băsescu, considerat principalul responsabil de măsurile severe de austeritate, sau a-l urma pe primul ministru social-democrat Victor Ponta, acuzat de nerespectarea Constituţiei, a justiţiei şi de plagiat. Alegerea aparţine, evident, românilor. Dar ea va avea ecouri importante pentru întreaga Europă”.
Criza din România  are legătură cu mecanismul de vot din interiorul Uniunii Europene.
Summitul din iunie a subliniat divergenţele dintre ţările membre UE în legătură cu politica economică anticriză. Spania şi Italia au avut aproape aceeaşi poziţie cu Franţa în ceea ce priveşte aşa-numita „politică de creştere”. Dar în privinţa disciplinei bugetare, opoziţia dintre cei de stânga şi cei de dreapta va determina felul în care se va modifica faţa Europei. În prezent, conservatorii europeni nu pot atinge majoritatea necesară pe aceste subiecte (255 de voturi din 345). În aceste condiţii, cele 14 voturi ale României sunt cruciale. Pe de altă parte, chiar şi cu voturile României, social-democraţii nu obţin minoritatea de blocaj, ei trebuie să obţină şi voturile Italiei şi ale Spaniei sau Greciei, dar cel puţin – cu ajutorul României – pot să împiedice realizarea unei majorităţi. În aceste condiţii, problema reprezentării României de un premier social-democrat sau de un preşedinte de centru dreapta nu a fost doar o controversă constituţională în România, ci a avut legătură cu echilibrul forţelor politice din Uniunea Europeană. Între timp, parlamentarii germani au cerut să se suspende dreptul de vot al României în Consiliu, lucru care ar permite partidelor de dreapta să deţină în continuare majoritatea.
Intelectualii francezi care semnează articolul subliniază două riscuri foarte mari pe care şi le-au asumat USL-iştii:
– Teoretic, acesta este ultimul mandat la care are dreptul Traian Băsescu. Practic, dacă destituirea lui este confirmată de referendum, el poate candida din nou în alegerile prezidenţiale, deoarece mandatul său nu a fost complet.
– Criza politică slăbeşte moneda naţională şi sporeşte criza economică, motive pentru care cei din USL ar putea pierde alegerile parlamentare.
În ceea ce îl priveşte pe Traian Băsescu, francezii declară: „În ciuda scăderii de popularitate din ultima perioadă, rezultată din măsurile de austeritate luate, Băsescu rămâne un candidat redutabil”. „Această grabă de a-l destitui pe Traian Băsescu ar putea să aibă legătură cu contextul geopolitic actual. Preşedintele Băsescu a fost în favoarea proiectului de gazoduct Nabucco, în defavoarea Rusiei. De asemenea, această grabă ar putea avea legătură cu alcătuirea Curţii Constituţionale. Mandatul a trei dintre membri expiră în această vară. În prezent, majoritatea membrilor au fost numiţi de PSD (5 din 9), dar mandatele a trei dintre ei expiră. Era, aşadar, foarte important pentru social-democraţi să aibă controlul asupra preşedintelui ţării, asupra preşedintelui Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor, pentru a-şi putea numi alţi oameni la Curtea Constituţională. Şi cei trei preşedinţi amintiţi mai sus sunt exact au fost schimbaţi recent”.
„Condamnarea fostului premier Adrian Năstase pentru corupţie pare de necrezut într-o Românie căreia i-a fost recent refuzată intrarea în spaţiul Schengen din cauza nivelului ridicat de corupţie. Condamnarea a fost un semnal puternic, poate prea puternic pentru o parte dintre politicienii români”, mai spun francezii.
„Referendumul va avea loc în România pe 29 iulie. Este în joc echilibrul politic din Uniunea Europeană, echilibru care trebuie să garanteze punerea în aplicare a măsurilor economice, pentru ieşirea din criză. Dar ceea ce li se cere românilor este să aleagă între Traian Băsescu, acuzat luarea de măsuri de austeritate prea dure, şi între cealaltă coaliţie parlamentară, social-liberalii, coaliţie acuzată că se descotoroseşte de toţi cei care îi sunt împotrivă. Este regretabil că alegerea cetăţenilor se limitează la a vota pentru susţinerea unor măsuri austere sau pentru susţinerea unor grave atentate la adresa instituţiilor statului”.
Demontarea violentă a elementelor unui stat de drept, membru al UE, în trei zile – Voronin a făcut același lucru în Republica Moldova în decurs de șapte ani – va ridica cerințele față de noii aspiranți la UE. Examenul pe care va trebui să-l treacă Republica Moldova, după acest iulie fierbinte românesc, va fi într-un viitor foarte îndepărtat.
Faptul că suntem cei mai buni dintr-o clasă de retardați nu mai este niciun avantaj. Va trebui să schimbăm școala și să fim buni într-o clasă obișnuită. Competiția nu se mai face cu Minskul sau Kievul. Competiția Chișinăului, după iulie românesc, se va face cu Praga sau Parisul.
Și fără copy-paste.