Azi au intrat în Librăriile Cartier o serie de cărți editate de Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova.
Din Viața cotidiană în orașul Chișinău la începutul secolului al XX-lea (1900 – 1918) de Lucia Sava:
„Nu există deocamdată date sistematizate referitoare la mentalitatea basarabenilor la răscrucea secolelor XIX – XX. Cu toate acestea, străinii care au cunoscut Basarabia curând după 1812 „laudă simplitatea, statornicia în credințe strămoșești, curajul față de moarte și supunerea față de autorități”.
„Aflându-se la Chișinău cu două zile înainte de Unire, acesta (Alexandru Margiloman, prim-ministru al României) scria: „Viața începe la ora 11, se lucrează până la 3. Se prânzește lung, mult, încet, fumând…”
„Nicolae N.Alexandri, membru marcant al Sfatului Țării, scria cu referire la influiența pe care a avut-o procesul de rusificare asupra mentalității basarabeanului: „Geniul slav este geniul care îl caută în permanență pe Dumnezeu, reflectat atât de bine în literatura rusă și care ne-a molipsit și pe noi. Din aceste considerente, basarabeanul nu mai este român simplu, ci un român complicat”.
Cum arăta Chișinăul, ce mânca, cum se distra, cum se îmbrăca și ce se purta, cum muncea, cum citea, cum bea și ce bea, ce fuma și cât costa fumatul, ce impozite plătea cu o sută de ani în urmă? Care era transportul urban? Cine avea grijă de ceasul din Arcul de Triumf? Cine erau hoții târgului? Ce se fura și cum se fura?Cine erau locuitorii Chișinăului?
Eu am avut o duminică frumoasă. Cu zăpadă, foc în cămin și o carte pe măsură.
Comandă prin telefon 068 555 579 de luni până vineri: 09.00 - 17.00
vladimir b.
De-abia aştept să văd/citesc această carte, cu ştaif de carte istorică…
Gheorghe Erizanu
@vladimir b.: Eu am crezut că a murit mama istoricilor în Basarabia. Această colecție de cărți demonstrează contrariul. Păcat că am aflat atât de târziu, păcat că o serie de cărți excelente au avut doar un circuit închis. Ele au fost editate din contul diverselor fonduri și au rămas la ONG. Sper să fie văzute și de alți iubitori decât cei cu acte de istoric.
Zenu
Ap totuşi e adevărat că fraţii Lumiere au fost la Chişinău?
Gheorghe Erizanu
@Zenu: Unul dintre apropiații fraților a fost la Chișinău. Cel puțin, așa stă scris în carte.
Zenu
Dar cine anume, scrie?
Văzut filmul lui Scorsese recent – “Stăpânul timpului” sau ceva de genul. Filmul e naşpa, artificial… Ceea ce e bizar căci nimeni n-o să creadă că la origine stau chestii reale. George Melies a avut o viaţă foarte picantă şi merita mai mult. Nu cumva el a fost la Chişinău?
În altă ordine de idei am descoperit prin Publika faptul că un basarabean de-al nostru – Izzy Diamond (născut Iţek Domnici la Ungheni) – a scris scenariile pentru două din filmele mele preferate “Some Like It Hot” (aka, “V djazz tolko devushki”) şi “The Appartment”. N-ar strica nişte cărţi de istorie la acest subiect…
Gheorghe Erizanu
@Zenu: Citat din „Viața cotidiană…”: „În noiembrie 1897, operatorul francez Felix Mesghis, reprezentant al firmei fraților Lumiere, filmează la Chișinău primii metri de peliculă cinematografică”. E la pagina 174.
Mircea
Cu cîtiva ani în urma am vizitat împreuna cu o familie, detinatoare a cîtorva uzine de textile din Franta unica sinagoga din Chisinau si, rabinul care ne-a întîlnit ne spunea ca înainte de razboi erau vre-o 60 de sinagogi în oras. Dar nu am înteles cine si când le-a darâmat. Rusii, românii, nemtii?
Gheorghe Erizanu
@Mircea: Nu știu. În 1902 Chișinăul avea 131 de mii de locuitori. La Unirea din 1918 Chișinăul era al doilea oraș ca mărime, după București. Conform recensământului din 1897 în Chișinău erau 45,95% evrei, 30,16 la sută erau ruși, ucraineni, bieloruși, 17,58% erau moldoveni.
vladimir b.
…aş fi deosebit de curios să aflu de ce s-a făcut acest decupaj istoric: 1900-1918, căci din câte-mi dau seama nimic nu pare a susţine asta! Ca “durată istorică lungă” felia asta cronologică nu demonstrează mare lucru. Dar, DA, desigur, orice contribuţie la istoria oraşului Chişinău e bine venită. Şi minunat ar fi să apară chiar o colecţie întreagă (şi serioasă)cu astfel de investigaţii istorice, etnografice, arhitecturale, biografice, lingvistice.
Gheorghe Erizanu
@vladimir b.: În aceeași colecție: „Basarabia în primul deceniu interbelic (1918 – 1928)” de Svetlana Suveică.
Mutilatul
@Mircea: Rusii, romanii, nemtii si moldovenii?
Mircea
@Mutilatul:…si moldovenii, si cazacii…?
Lucia
Buna! Multumesc pentru introducere in discutie. Apreciez si interesul cititorilor pentru subiect. Referitor la faptul, daca au fost fratii Lumiere la Chisinau, nu, nu cred. Din sursele la care am avut eu acces, am inteles, ca prima filmare pe pământurile moldave (este vorba despre o cronică cinematografică despre nişte aplicaţii militare), a fost efectuată în 1897 de către operatorul Felix Mesguisch, colaborator al fraţilor Lumière. La începutul secolului XX operatorii francezi de la Société Pathé frères (Societatea fraţilor Pathé) au vizitat de mai multe ori gubernia Basarabia, unde filmau subiecte pentru revista cinematografică Pathe-journal. La 1910 societatea Pathé filmează o schiţă cinematografică pe Nistru, iar în 1911 – un subiect despre Basarabia, unde un spaţiu aparte ocupă cronica despre culesul strugurilor în colonia franceză Şabo. În 1914 Pathé filmează o cronică cinematografică despre sosirea la Chişinău a ţarului rus Nicolai al II-lea pentru a participa la inaugurarea monumentului lui Alexandru I. În anii războiului civil se creează documentarul Intrarea armatei roşii în Basarabia (1919). Din aceste documente, mai târziu, a fost montat filmul documentar Pe frontul Basarabiei (1919). În anii războiului civil din Rusia operatorii militari filmează o serie de subiecte precum: intrarea trupelor române în Chişinău (ianuarie 1918), intrarea armatei roşii în Basarabia (1919).
Lucia Sava
Pentru comparatie: Cinematograful a apărut în România la 27 mai 1896, la mai puţin de 5 luni de când la Grand Café din Paris fraţii Louis şi Auguste Lumière au arătat lumii minunea fotografiilor în mişcare. Primele proiecţii au avut loc în Bucureşti la sediul ziarului de limba franceză L’Indépendance Roumaine, care apărea zilnic în două ediţii încă din 1876. Echipa mobilă a firmei Lumière a sosit prin intermediul lui Edwin Schurmann, impresarul celebrelor actriţe Adelina Pati şi Eleonora Duse. Nu este întâmplător faptul că cinematograful a venit de la Paris la Bucureşti atât de timpuriu. De la jumătatea secolului al XIX-lea modernizarea României s-a făcut sub influenţa culturii franceze, iar Bucureştiul, pentru frumuseţea centrului său şi asemănările unor edificii cu cele din capitala Franţei, a căpătat supranumele de “Micul Paris”. Mai sunt si alte explicatii: cum ar fi, Bucureştiul era al doilea oraş ca mărime din Balcani după Istanbul, cu aproape 300 000 de locuitori, formarea intelectualilor români la Paris, cu alte cuvinte, legaturi stranse, care nu aveau cum sa nu se extinda si la Chisinau.
Lucia Sava
De ce aceasta “decupare” a istoriei orasului, 1900-1918? Explicatii ar fi multe, care pot oscila de la cele mai banale, pana la cele argumentate istoric. In primul rand, pentru ca la inceputul secolului al XX-lea, orasul isi schimba mult aspectul, exterior, dar si interior, se modernizeaza. In al doilea rand, e vorba despre debutul unui nou secol, secolul al XX-lea, mult mai intens, mai plin de realizari in toate domeniile, inclusiv, in cel al vietii private. In al treilea rand,pentru ca e vorba despre trecerea de la un regim politic la altul, cu repecusiuni asupra mentalitatii locuitorilor orasului, iar mentalitatile au consecinte profunde asupra cotidianului. De altfel, termenul de “histoire de longue duree”, nu inseamna neaparat o intindere in timp, Fernand Braudel l-a introdus pentru a explica sub o alta forma istorica relatia structura-conjunctura-eveniment,opusa istoriei evenimentiale, careia se impotrivea atat de mult Scoala Analelor. Cert este faptul, ca multe fatete ale istoriei Chisinaului raman inca necunoscute pentru locuitorii sai, dar si pentru cei pasionati de istorie.
Lucia Sava
Nu stiu din ce cauza, dar nu apare prima parte a interventiei mele. Ea se referea la faptul, daca au fost sau nu fratii Lumiere la Chisinau. Spuneam ca nu cred, cel putin, in sursele pe care le-am consultat nu am intalnit aceasta. Dar, prima filmare pe pamanturile moldave (o cronica cinematografica despre niste aplicatii militare), este efectuată inca in 1897 de catre operatorul Felix Mesguisch, colaborator al Fraţilor Lumière. La inceputul secolului XX operatorii francezi de la Société Pathé frères (Societatea fraţilor Pathé) au vizitat de mai multe ori gubernia Basarabia, unde filmau subiecte pentru revista cinematografica Pathe-journal. La 1910 societatea Pathé filmează o schiţă cinematografică Pe Nistru, iar in 1911 – un subiect despre Basarabia, unde un spatiu aparte ocupa cronica despre culesul strugurilor in colonia franceza Şabo. În 1914 Pathé filmeaza o cronica cinematografica despre sosirea la Chisinau a tarului rus Nicolai al II-lea pentru a participa la inaugurarea monumentului lui Alexandru I. In anii razboiului civil se creeaza documentarul Intrarea armatei roşii in Basarabia (1919). Din aceste documente, mai tarziu, a fost montat filmul documentar Pe frontul Basarabiei (1919). Mai departe, a se citi comentariile de mai sus. Multumesc pentru intelegere.
Gheorghe Erizanu
@Lucia Sava: Au apărut toate. Erau în așteptare. Iar eu nu mă apropii de internauți sâmbătă și duminică.
Mulțumim pentru completări. Sper să le vadă și vladimir b.. Și restul.
vladimir b.
@GH., cum de nu apar pe site cîrţile despre istoria recentă a Chişinăului? Să le vedem măcar coperţile…
Da, am văzut necesarele pecizări, aduse de Lucia Sava). Aş insista totuşi, spunînd că în evoluţia oraşului Chişinău anul 1900 nu însemnează mare lucru! Iar schimbarea regimului politic, din 1918, nu a adus nici el schimbări majore în urbanism, planimetrie & structura organizatorică a oraşului…Bunăoară tramvaiul tras de cai exista în urbe încă după 1880, iar marile palate s-au construit şi pînă la 1900, dar şi după acest reper cronologic. Episodul 1944, cu raidurile sale aeriene, au schimbat simţitor trama veche a oraşului, apoi, după 1960 – demolările masive, din era comunistă. Deci, recuperările se (mai)pot face pe bază de documente şi intuiţii…cum a făcut, la 1899 Ioan Halippa, încercînd să reconstituie Chişinăul din epoca exilului lui Puşkin în Basarabia!
Gheorghe Erizanu
@vladimir b.: Nu sunt cărți ale editurii Cartier. Sunt cărți editate din sursele Asociației Tinerilor Istorici din Moldova la editura Pontos. Eu doar le-am descoperit. Întâmplător. Ele stăteau bine merci pe rafturile istoricilor tineri. Și le-am adus în Librăriile Cartier.
vladimir b.
capisci, le voi căuta după ce se retrag zăpezile…credeam că au fost editate de voi!!!