
Rodica Zafiu și Valentin Guțu în dialog cu Nina Corcinschi la Librăria din Centru
Joi, 2 octombrie, la ora 18.15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumelor 101 de cuvinte argotice de Rodica Zafiu (Editura Humanitas) și Dicționar al greșelilor de limbă de Valentin Guțu (Editura Cartier) printr-un dialog dintre autori și criticul literar Nina Corcinschi.
Preț promoțional în ziua lansării. Sesiune de autografe.
Cărți esențiale ale limbii române de azi.
„Argoul fascinează prin exotism şi familiaritate, fiind un limbaj deopotrivă depărtat şi apropiat, al altora şi al nostru: alcătuit din cuvinte uneori misterioase, cu formă de neînţeles, dar, mai des, înşelătoare prin sensul neobişnuit asociat unei forme banale. În acelaşi timp, argoul e o ilustrare a posibilităţilor ludice şi estetice ale limbii; un spaţiu în care îşi manifestă creativitatea vorbitori anonimi, dotaţi cu ingeniozitate şi umor. Multă vreme neînregistrate în scris şi necuprinse în dicţionare, unele dintre aceste cuvinte (şi expresii) şi-au schimbat destul de mult forma şi sensul, devenind mici enigme etimologice. Prezenta lucrare s-a încumetat pe acest teren alunecos, unde efortul detectivistic aduce surprize şi satisfacţii mai mari decât în zonele mai aşezate, mai cunoscute ale limbii.“ (Rodica Zafiu)
„Dicţionarul greșelilor de limbă nu se poate confunda cu niciunul dintre îndreptarele și ghidurile de exprimare apărute în spaţiul editorial românesc în ultimele decenii. E diferit prin obiect (urmărind abaterile de la normă pe un teritoriu larg: atît în Republica Moldova, cît și în România) și prin dimensiuni (impresionante), dar mai ales prin metodă, prin felul în care își întîmpină și își convinge destinatarii. E un instrument extrem de util pentru vorbitorii dornici să stăpînească registrul standard al limbii române; în același timp, pentru cercetători, e o sursă valoroasă de informaţii despre starea reală a limbii actuale…” (Rodica Zafiu)
RODICA ZAFIU (n. 6 mai 1958, Bucureşti). Absolventă a Facultăţii de Limba şi Literatura Română la Universitatea din Bucureşti. Doctor în filologie. Din 1990, cadru didactic la Catedra de Limba Română a Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti (din 2007, profesor universitar). Din 2003, cercetător ştiinţific I la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ (Sectorul de gramatică).
Domenii de cercetare: lingvistica textului, pragmatică, stilistică şi poetică, gramatică, lexic, onomastică literară, retorică, argumentare, teoria lecturii, istoria limbii literare. Contribuţii la cercetarea conectorilor pragmatici, a mijloacelor lingvistice ale modalizării şi aproximării, a discursului politic şi jurnalistic, a limbii române vorbite (argou), a raportului scriere–oralitate, a tendinţelor limbii române actuale.
Cărţi: Poezia simbolistă românească, Bucureşti, 1996; Naraţiune şi poezie, Bucureşti, 2000; Diversitate stilistică în româna actuală, Bucureşti, 2001; Limbaj şi politică, Bucureşti, 2007. În colab.: Dicţionarul scriitorilor români, vol. I–IV, Bucureşti, 1995–2002; Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (DESR), Bucureşti, 2000; Enciclopedia limbii române, Bucureşti, 2001, 2006; Gramatica limbii române, I–II, Bucureşti, 2005, 2008; Eşti cool şi dacă vorbeşti corect!, Bucureşti, 2010; Gramatica de bază a limbii române, București, 2010, 2016; Studii de istorie a limbii române: Morfosintaxa limbii literare în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, București, 2012, 2015; The Grammar of Romanian, Oxford, 2013; The Syntax of Old Romanian, Oxford, 2016; Dicționar de interpretări gramaticale, București, 2020; The Oxford History of Romanian Morphology, Oxford, 2021. Edit./coord. în colaborare: Studii lingvistice. Omagiu profesoarei Gabriela Pană Dindelegan, la aniversare, Bucureşti, 2007; Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guţu Romalo, Bucureşti, 2009; Limba română: teme actuale. Actele celui de-al 8-lea Colocviu al Catedrei de limba română, Bucureşti, 2009. Manuale în colaborare: Limba şi literatura română (cl. a IX-a, 1994, 2004; cl. a X-a, 2000, 2005; cl. a XI-a, 2001, 2006; cl. a XII-a, 2002, 2007), Bucureşti. Zeci de articole şi recenzii în reviste de specialitate, articole în volume colective.
VALENTIN GUȚU, născut la 27 martie 1954 în satul Măcăreuca, județul Soroca, a absolvit Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (1977). Este redactor la Editura Cartier și stilizator la revista „Noi”. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. A publicat articole de cultivare a limbii în „Revista literară” și în cărți de specialitate, proză scurtă în „Literatură și artă”, „Contrafort”, „Viața Basarabiei”, „Vatra”. În 1998, la Editura Arc din Chișinău i-a apărut ediția I a Dicționarului greșelilor de limbă, iar în 2014, la Editura Cartier, ediția a II-a, revăzută și adăugită. La aceeași editură, Cartier, îi apar, în 2017, volumul de „lingvistică prozaică sau/și proză lingvistică” Duși cu Titanicu’, iar în 2022, Filtre. Articole de cultivare a limbii.
Nina CORCINSCHI este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Realitatea ca hologramă, Editura Cartier, 2022.
101 de cuvinte argotice, de Rodica Zafiu, Editura Humanitas. Broșată, 384 pag. Preț: 215 MDL
Dicționar al greșelilor de limbă, de Valentin Guțu, Editura Cartier. Legată, 928 pag. Preț: 699 MDL
Cele mai vândute cărți ale lunii august în Librăriile Cartier au fost:

Cele mai vândute cărți pentru copii au fost:

Notă: am specificat noutățile editoriale. Cred că e important.
Bonus: situația pieței de carte românești, analiză Forbes.
De mâine, 3 septembrie, până duminică, 7 septembrie, vă așteptăm la Bookfest Chișinău.
Cele mai vândute cărți ale lunii iulie au fost:

Cele mai vândute cărți pentru copii și adolescenți au fost:

Cele mai vândute cărți ale lunii iunie au fost:

Cele mai vândute cărți pentru copii:

Mă bucur că topul a fost diluat și cu cărțile editurilor Regis, Polirom, Guguță, Sadoveanu. În iulie Librăriile Cartier au un program de vară. Rog să consultați siteul pentru detalii.
Cele mai vândute cărți ale lunii mai în Librăriile Cartier au fost:

Cele mai vândute cărți pentru copii:

Cele mai vândute cărți ale lui martie au fost:

Cele mai vândute cărți pentru copii:

Cea mai mare parte a vânzărilor în martie a fost în Noaptea Cărților Deschise, când Cartier și-a celebrat cei 30 de ani pe piața cărții din România și Republica Moldova.
Mulțumim autorilor și cititorilor noștri, care au fost alături de noi la 30 de ani.
Fără implicarea voastră n-am fi ajuns aici.
Cele mai vândute cărți Cartier, care s-au vândut la juma de preț:

Cele mai vândute cărți Cartier pentru copii:
Până la 31 de ani, care va fi la 6 martie 2026, vă așteptăm cu drag în Librăriile Cartier. Ne găsiți ușor și pe cartier.ro & cartier.md. Livrăm rapid, prin curieri responsabili.


Avem 30 de ani. Și două mii patru sute optsprezece titluri într-un tiraj total de zece milioane unsprezece mii patru sute șaizeci exemplare.
Biografia ne-am scris-o cu multă muncă, abnegație și îndârjire. An de an. Și este a noastră.

În 2024 Editura Cartier a scos 109 titluri, niciun eBook. Cu un tiraj total de 212 720 exemplare. Tirajul mediu per titlu e de 1950 exemplare.
Colecția Rotonda, coordonată de Emilian Galaicu-Păun, a fost dominată de poezie: Tagliatelle allegro, de Mina Decu; Aproape nimic sigur, de Robert Șerban; Regatul disfuncției, de Sorina Rîndașu; în zori ca după un sfârșit de lume, de Emanuel Guralivu; Nu doare când dormi, debutul editorial al Alinei Țârcoman-Oachea; Un râs ca un zgomot de sticle sparte, de Cristina Drăghici; Cronici pe nisip, de Valeriu Loghin; politici de confidențialitate, de Sorin Despot; Nord, de Dan Sociu. Geografia poeziei e diversă. De la Timișoara până la Botoșani.
Coerența labirintică, debutul din 2023 al lui Vasile Gribincea, a fost distins cu Premiul ARCCA.
Proza din Rotonda e marcată de primul roman al lui Doru Ciocanu Auzi cum cântă conestoga? Dacă Doru nu era stabilit în Canada, sunt sigur, că soarta cărților sale ar fi fost alta. Ochii care nu se văd, se uită. Nickel e primul roman și al Cristina Hermeziu. Am strigat în vis, de Dan Ciupureanu, este romanul recomandat de O.Nimigean, un fin și atent cunoscător al literaturii.
Non-ficțiunea e semnată de Vitalie Ciobanu cu „Stat captiv”, mod de folosire: Republica Moldova, care cuprinde realitățile politice din Republica Moldova din ultimii 10 ani, nominalizat la Premiile Observator Cultural. Sorin Hadârcă a publicat jurnalul Lucrări de mentenanță pe Drumul Mătăsii.
În Cartier istoric, coordonat de Virgil Pâslariuc, au apărut: Pogromul. Chișinăul și înclinarea balanței istoriei, de Steven J. Zipperstein (traducere din engleză de Cristian Fulaș); Cum să câștigi un război informațional, de Peter Pomerantsev (traducere din engleză de Ioana Rotaru), astfel suntem la zi cu toate cele trei cărți ale lui Pomerantsev apărute inițial în engleză. Doar traducerile nu fac istorie. Dintre istoricii noștri avem excelentul volum al lui Victor Rizescu Doctrinele muncii și politica profesiunilor. Perioada interbelică a României poate fi interpretată și prin studiul sindicalismului și a corporațiilor de atunci.
În Cartier codobelc au apărut: Casa mică, a canonicului Lică Sainciuc, o carte despre ororile războiului din Ucraina și relațiile bune ale copiilor ucraineni, refugiați în Republica Moldova, cu semenii lor de la noi; Radu Vancu ne-a propus o poveste frumoasă și adevărată din muzeul Astra din Sibiu (devenită actuală cu furtul din muzeul Assen) Fratele fraților rătăcitori, ilustrațiile sunt semnate de Cristina Dan; Ionela Hadârcă, una dintre cele mai harnice și talentate autoare, a publicat Descântece de bune maniere, ilustrații de Veronica Neacșu. Am reușit să-l convingem pe autorul Speciilor și al lui Ioșca să scrie pentru copii: Goldie pleacă în vacanță, ilustrații minunate de Keszeg Agnes.
Volumul Anunțuri hazlii pentru maturi și copii de Ionela Hadârcă, ilustrații de Irina Dobrescu, apărut în 2023, a intra în calendarul 2025 al lui The White Ravens, Frankfurt, care anual face selecția celor mai frumoase 200 de cărți pentru copii ale lumii. Suntem la a treia carte intrată în catalogul The White Ravens și la prima intrată în calendar.
În Cartier de colecție a apărut și volumul șapte din În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust în noua traducere a lui Cristian Fulaș (am reușit integrala capodoperei proustiene s-o edităm în trei ani, recunosc am avut complexul lui B.P.Hasdeu și a cuvântului „bărbat”), am scos într-o nouă traducere a lui Dan Sociu capodopera lui Lewis Carroll Alice în Țara Minunilor. Alice în Țara Oglinzilor. De la Cartier de colecție cu numărul 57 până la 61 au intrat poeme alese de Ion Caraion (antologie de Dorin Tudoran); Angela Marinescu (Ruxandra Cesereanu); Octavian Soviany (Claudiu Komartin); Răzvan Țupa și Ioan Es. Pop (antologie de Sorin Despot). Antologii cofinanțate de AFCN.
În colecția de artă au apărut albumele Prut și Nistru, râuri care leagă maluri. D’un fleuve moldave à l’autre, de Veronique Popinet, albumul lui Iurie Platon și RAW MOLDOVA, un album de fotografie documentară al tinerilor fotografi de pe ambele maluri ale Nistrului, album ajuns la a doua ediție.
Una dintre cele mai importante cărți ale anului editorial 2024, o carte care schimbă accentele și dezvoltă istoria limbii române din altă perspectivă: Istoria limbii române, de lingvistul timișorean Dan Ungureanu. În aceeași colecție de referință a apărut și dicționarul Critici literari și eseiști din Basarabia (1990-2020), de Margareta Curtescu.
În Cartier popular au apărut ultimele 4 volume din Opere de Ion Druță (o promisiune de-a mea înainte de moartea scriitorului) într-un singur an (primele 8 volume au apărut la edituri de stat în perioada 2008 – 2014); Romanul generației’ 80, de Maria Șleahtițchi; Times New. Roman 12/18, de Emilian Galaicu-Păun, în a doua ediție a apărut și volumul de poeme Scrâșnetul dinților, de Șerban Axinte.
Tatiana Țîbuleac și Oleg Serebrian au fost printre cei șapte finaliști ai Premiului Angelus. Iar Tatiana Țîbuleac a obținut premiul la Wroclaw pe 19 octombrie pentru Grădina de sticlă în traducerea poloneză a lui Kazimierz Jurczak.
Premiul Literar ANGELUS este cea mai importantă distincţie în domeniul creaţiei de proză, pentru un volum tradus în limba polonă. Premiul este acordat anual scriitorilor din Europa Centrală, care abordează în operele lor teme de cea mai mare relevanță pentru viața contemporană, îndeamnă la reflecție, aprofundează cunoașterea altor culturi. Câştigătorul este recompensat cu un premiu în valoare de 150 000 PLN (aproximativ 35.000 EUR) şi o statuetă realizată de artista Ewa Rossano.
Om de Cuvânt al anului 2024 a fost jurnalista Anișoara Mărgineanu de la #diez.
Volumul de poezii Anunțuri hazlii pentru adulți și copii, de Ionela Hadârcă, cu ilustrații de Irina Dobrescu, a luat premiul Cartea ilustrată a anului în cadrul ediției inaugurale a concursului Cărturino.
La Naționalul din Chișinău regizorul Petru Hadârcă a montat Grădina de sticlă, după romanul omonim al Tatianei Țîbuleac. Iar la Teatrul „Luceafărul” Slava Sambriș a montat Legată cu funia de pământ, după Lorina Bălteanu. Ambele spectacole se joacă cu casele închise.
În anul două mii douăzeci și trei am scos Asta nu e propagandă, de Peter Pomerantsev, Așa au fost timpurile, de Viorel Mardare (Posmotrel), Legată cu funia de pământ, de Lorina Bălteanu, Negoț cu îngeri, de Emil Brumaru & Zamfira Zamfirescu, poeme alese de O.Nimigean, Anunțuri hazlii pentru adulți și copii, de Ionela Hadârcă, ilustrații de Irina Dobrescu (prima carte tipărită cu vopsea alimentară) și alte 80 de titluri, niciun eBook. Cu un tiraj total de 88 740 exemplare. Cărțile autorilor Cartier au continuat să apară în spaniolă, franceză, poloneză, slovenă, greacă. Teatrul „Luceafărul” a montat spectacolul 1946, în regia lui Slava Sambriș, după Cartea foametei, de Larisa Turea, Radu Afrim a montat la Naționalul din Iași un fragment din Legată cu funia de pământ de Lorina Bălteanu. Domnul Proust, în noua traducere a lui Cristian Fulaș, a apărut în 6 volume (trei în 2023). Iar Cristian Fulaș a devenit laureat al Academiei Franceze cu „Medaille de Vermeil, Prix du Rayonnement de la Langue et de la Littérature Françaises“. Volumul de poeme Tot mai multă splendoare de Alina Purcaru a apărut în ediția a II-a la niciun an de la prima ediție, a fost premiat cu Cartea de Poezie a anului 2022, Premiul Leibniz, Observator Universitas.
În anul două mii douăzeci și doi am tipărit primele trei volume din În căutarea timpului pierdut, de Marcel Proust, într-o nouă traducere din franceză de Cristian Fulaș, volumele de poezie nu e dragoste, de Adi Schiop, Cât mai multă splendoare, de Alina Purcaru și alte 93 de titluri (dintre care 19 ebook-uri) într-un tiraj total de 125650 exemplare. Romanul Pe contrasens, de Oleg Serebrian, a obținut Premiul Pen Club România. Am cumpărat domenul cartier.ro, de pe care vom vinde direct din București cărțile Cartier. Ca să fim mai aproape de cititorii noștri.
În anul două mii douăzeci și unu am tipărit romanele lui Serhii Jadan Internat și Anarchy in the UKR, al treilea volum din proiectul Un secol de poezie română scrisă de femei, de Alina Purcaru și Paula Erizanu și alte 90 de titluri într-un tiraj de 127250 exemplare, dintre care 14 ebookuri. Am lansat noul site cartier.md. Om de cuvânt 2021: Bogdan Crețu, critic literar, scriitor.
Anul două mii douăzeci a fost anul albumului Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin, de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov, care a luat premiul Gourmand World Cookbook Awards pentru cea mai bună carte de gastronomie și vin din lume pentru anul 2020. Ediția spaniolă a romanului Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac, a câștigat Premiul European Cazino de Santiago. A fost anul pandemiei. A fost anul în care Editura Cartier a oferit în martie-aprilie gratuit cărțile digitale diasporei, în semn de solidarizare. A fost anul în care aproape un milion de moldoveni și-au dat votul pentru președintele Maia Sandu. În anul 2020 a apărut Lectura lui Dante, de Laszlo Alexandru și alte 79 de titluri, dintre care 6 eBookuri. Cu un tiraj total de 272 846 de exemplare.
Anul două mii nouăsprezece este anul Tatianei Țîbuleac. Romanul Grădina de sticlă a luat Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene. Romanul Vara în care mama a avut ochii verzi a apărut în spaniolă, unde a luat premiul librarilor spanioli pentru anul 2019, Premiul Calamo pentru cartea anului 2019, unul dintre cele mai importante premii ale pieței de carte spaniole. Premiile Naționale, oferite în perioada Guvernului Sandu, au obținut Tatiana Țîbuleac și Lică Sainciuc. Albumul Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov este câștigătorul pentru Republica Moldova al premiilor Gourmand World Cookbook Awards, categoriile B08 Design și C07 Europa de Est. Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin este în lista finaliștilor și intră în concursul pentru cea mai bună carte de gastronomie și vin din lume pentru anul 2020. Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin a fost distins, de asemenea, cu Premiul de Excelenţă la Gala GastroArt & Vin (București). Cartea Melcușorul de Lavinia Braniște, ilustrații de Veronica Neacșu, a intrat în catalogul The White Ravens 2019 a celor mai frumoase 200 de cărți pentru copii și adolescenți din lume (Frankfurt). Romanul Sebastian, de Gelu Diaconu, a fost distins cu Premiul Cartea Discretă a Anului. Romanul lui Em.Galaicu- -Păun, Alexandru Bordian, Constantin Cheianu, Emanuela Iurkin. Premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt 2019: poetul Vasile Romanciuc. În Cartier de colecție au apărut antologiile de poeme cu nr. 20 – 24: Constantin Abăluță & poeme alese de Claudiu Komartin, Teodor Dună, Nora Iuga & Rita Chirian, Ioan Pintea și Un secol de poezie română scrisă de femei (vol. I), de Alina Purcaru & Paula Erizanu. A apărut Basarabia necunoscută. Ediție în trei volume, de Iurie Colesnic, un proiect ambițios de 2000 de pagini. În Cartier istoric au apărut Odessa lui Charles King, Socialiștii lui Adi Dohotaru, Însemnările unui guvernator al prințului S.Urusov și Încremeniți în istorie al lui Iulian Fruntașu. În anul 2019 a apărut Hipsteri, bobos și clase creative, de Ciprian State și Dinu Guțu, și încă 80 de titluri, dintre care 4 ebookuri. Cu un tiraj total de 135 374 de exemplare.
Anul două mii optsprezece este anul albumului Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov și ale altor 90 de titluri, dintre care 9 digitale. Cu un tiraj total de 114978 de exemplare. Romanul Vara în care mama a avut ochii verzi de Tatiana Țîbuleac a apărut în franceză, a luat Premiul Observator cultural și Premiul Lyceum. Regele Piticuț de Radu Vancu, ilustrații de Irina Dobrescu, a intrat în catalogul The White Ravens 2018 a celor mai frumoase 200 de cărți pentru copii și adolescenți din lume. Zilele Literaturii Române din mai au fost cu Vintila Mihailescu, Luiza Vasiliu, Lavinia Balulescu, Claudiu Komartin, Dan Lungu, Adrian Ciubotaru, Dinu Guțu, Igor Guzun, Dumitru Crudu, Tamara Cărăuș, Maria Șleahtițchi, Tatiana Țîbuleac, Pavel Păduraru, Iulian Ciocan. Colecția Codobelc a luat Premiul Design de colecție la Cele Mai Frumoase Cărți din România 2018.Organizatorii târgului de carte Gaudeamus (București) acordă editurii Cartier pentru a treia oară Premiul de Excelență, alături de alți colegi din Basarabia și Transilvania. Premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt 2018: profesoara Mariana Jitari.
Anul două mii șaptesprezece este anul Lumii lui Zaharia, un album din fotografiile lui Zaharia Cușnir, descoperite după moartea fotografului amator într-un pod părăsit dintr-o casă părăsită dintr-un sat părăsit de pe malul Răutului și ale altor 108 titluri, dintre care 18 digitale. Cu un tiraj total de 207 939 exemplare. Este anul scriitorilor români care au scris pentru copii, colecția Codobelc: Radu Vancu, Victoria Pătrașcu, Lavinia Braniște, Dan Coman, Alina Purcaru. Este anul lui Claudiu Komartin cu antologia Maeștrii unei arte muribunde, este anul lui Serhii Jadan cu Jazz în Donbas. Premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt 2017: Eugen Lungu, critic literar. Este anul când am reluat în mai Zilele Literaturii Române: cu Florin Lăzărescu, cu Tatiana Țîbuleac, cu Lucia Țurcanu, cu Eli Bădică, cu Dan Coman, cu Iulian Fruntașu, cu Alina Purcaru, cu Radu Vancu, cu Maria Șleahtițchi, cu Alexandru Matei, cu Vasile Ernu, cu Paula Erizanu, cu Em.Galaicu-Păun, cu Nina Corcinschi, cu Mircea V.Ciobanu, cu Alexandru Cosmescu, cu Vitalie Ciobanu și cu cei care vin.
Anul două mii șaisprezece este anul celor zece cărți de poezie, numerotate, ilustrate, elegante din Cartier de colecție. Volumul Cantosuri domestice de Radu Vancu a intrat în topul celor mai frumoase cărți românești ale anului 2016. E anul Tatianei Țîbuleac, care a părăsit literatura parfumată și ogoarele facebookului cu neașteptatul și excelentul roman Vara în care mama a avut ochii verzi. În 2016 Editura Cartier a scos 105 titluri, dintre care 9 cărți digitale. Cu un tiraj total de 150 582 exemplare. Premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt 2016: Dorin Recean, om de afaceri.
Anul două mii cincisprezece este anul colecției Codobelc. Volumul Balada celor cinci motănași de Ion Druță cu desene de Mihaela Paraschivu a intrat în topul celor mai frumoase cărți românești ale lui 2015. Îngerii mării de Stela Popa cu desene de Stela Popa-Damaschin este prima carte de Crăciun a Cartierului. Este anul Grigore Vieru, care alături de Ion Druță, Aureliu Busuioc, Vladimir Beșleagă și Vasile Vasilache, aproape încheie cununa clasicilor basarabeni de la Cartier. Portret de grup și Portret de grup. După 20 de ani de Eugen Lungu bifează definitiv o generație, care, altfel, ar fi fost uitată pe ruinele fostului imperiu. Este anul lui Iurie Colesnic cu Chișinăul nostru necunoscut. A fost un an cu 88 de titluri (inclusiv, 17 ebookuri). Organizatorii târgului de carte Gaudeamus (București) acordă editurii Cartier pentru a doua oară Premiul de Excelență. Premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt 2015 îi revine criticului literar Lucia Țurcanu.
Anul două mii paisprezece este unul german. Apar volumele Basarabia. Coloniștii germani de la Marea Neagră de Ute Schmidt, biografia lui Carol Schmidt, primar al Chișinăului în 1877 – 1903, de Olga Garusov, Primarul Carol Schimdt și opera de modernizare a orașului Chișinău de Ion și Tatiana Varta, romanul Clavir în ceață de Eginald Schlattner în traducerea lui Catrinel Pleșu. Editura Cartier publică, pentru prima dată în română, primele două volume din trilogia Revolta lui Atlas de Ayn Rand, cea mai importantă și cea mai citită carte (după Biblie) din america postbelică. Valentin Guțu scoate cel mai voluminos Dicționar al greșelilor de limbă. Dumitru Crudu se clasicizează prin antologia Falsul Dimitrie, alături de alte 80 de titluri, dintre care 13 sunt digitale. Premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt 2014 îi revine scriitorului Maria Șleahtițchi.
În anul două mii treisprezece Editura Cartier a continuat seria magnificilor literaturii române din Basarabia cu publicarea romanelor Zbor frânt și Viața și moartea nefericitului Filimon de Vladimir Beșleagă, Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache, Frunze de dor de Ion Druță și Pactizând cu diavolul de Aureliu Busuioc. A inițiat colecția Cartier antropologic, coordonată de Vintilă Mihăilescu, publicând Povestea maidanezului Leuțu de Vintilă Mihăilescu și O poveste a Scufiței Roșii de Daniel Gicu. În colecția Biblioteca deschisă a apărut romanul 1979 de Christian Kracht. În colecția Rotonda apare volumul de debut al lui Alexandru Cosmescu Un spațiu blând…, cea mai repede vândută carte de poezie (450 de exemplare în două săptămâni). A fost instituit premiul Librăriilor Cartier Om de Cuvânt. Primul laureat a fost Vladimir Beșleagă. La 1 iunie este închisă Librăria 9. Ulterior, imobilul privat de pe strada Pușkin nr. 9, devine birou pentru o agenție de turism, mai târziu, revine unui magazin de haine sportive. (Treningurile sunt noul port național la moldoveni).
În anul două mii doisprezece Editura Cartier a inițiat seria de autor Aureliu Busuioc, publicând și ultimul roman al scriitorului Și a fost noapte… A publicat Aromânii de Nicolas Trifon în Cartier istoric, Eșarfe în cer de Dumitru Crudu și alte 57 de titluri în diverse colecții, dintre care 13 cărți sunt în format digital. A fost distinsă cu premiul pentru cea mai frumoasă carte, acordat de secția germană UNESCO și Târgul de Carte de la Frankfurt, pentru Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o de Maria-Paula Erizanu. Organizatorii târgului de carte Gaudeamus (București) acordă editurii Cartier Premiul de Excelență la cea de-a XIX-ea ediție.
În anul două mii unsprezece Editura Cartier a tipărit Capcanele identității de Tamara Cărăuș, prima traducere românească din Kebra Nagast și alte cincizeci și nouă de titluri. La 17 octombrie pe iBookStore apare în vânzare primul eBook Cartier: Sex & Perestroika de Constantin Cheianu. La 31 decembrie este închisă Casa Cărții. În fosta Casa Cărții, într-un imobil municipal, doi ani mai târziu, s-a deschis o biserică.
În anul două mii zece Editura Cartier a tipărit Nekrotitanium de Planeta Moldova și alte nouăzeci și trei de titluri.
În anul două mii nouă Editura Cartier a inițiat proiectele Serile Poetice Cartier și Lecturile publice Proza 9. A tipărit Cine suntem noi? (Cronici de la Est de Vest) de Dan Dungaciu, Un anotimp în Berceni de Claudiu Komartin, Dicționarul Mara de Dan Coman și Monstrul fericit de Radu Vancu în colecția Rotonda, Jurnal de doliu de Roland Barthes în colecția Biblioteca deschisă și alte nouăzeci și opt de titluri.
În anul două mii opt Editura Cartier a tipărit integral Jurnalul lui Andre Gide în patru volume, Evul Mediu pe înțelesul copiilor de Jacques Le Goff în colecția Verde și alte o sută optsprezece titluri. La optsprezece septembrie a fost deschisă Librăria din Centru. La șaisprezece decembrie a fost deschisă Librăria 9.
În anul două mii șapte Editura Cartier a tipărit a tipărit Enciclopedia P.Guitz (Pentru cei care umblă deocamdată sub masă) de Lică Sainciuc în colecția Codobelc și alte optzeci și nouă de titluri. A fost lansat site-ul www.cartier.md.
În anul două mii șase Editura Cartier a tipărit Eseuri critice de Roland Barthes în traducerea Iolandei Vasiliu în seria de autor Roland Barthes din colecția Biblioteca deschisă și alte șaptezeci și opt de titluri. La unu martie a fost deschisă Librăria Vărul Shakespeare.
În anul două mii cinci Editura Cartier a tipărit Politică și geopolitică de Oleg Serebrian și alte optzeci și două de titluri.
În anul două mii patru Editura Cartier a tipărit Opera poetică în două volume de Emil Brumaru în colecția Poesis, romanul Moscova-Petușki de Venedikt Erofeev în traducerea lui Emil Iordache în colecția Cartier clasic, DEI Junior și alte șaizeci și trei de titluri.
În anul două mii trei Editura Cartier a tipărit Tenis cu moldoveni de Tony Hawks, romanul Mecanica fluidului de Gheorghe Crăciun și alte o sută două titluri.
În anul două mii doi Editura Cartier a tipărit O istorie a diavolului de Robert Muchembled și alte optzeci și șapte de titluri.
În anul două mii unu Editura Cartier a tipărit Cuvintele limbii române între corect și incorect de Mioara Avram, Tortura pe înțelesul tuturor de Florin Constantin Pavlovici și alte șaizeci și șase de titluri.
În anul două mii Editura Cartier a tipărit Sabatul sau Noaptea vrăjitoarelor politicii moldovenești de Andrei Țurcanu, Poezia generației 80 de Nicolae Leahu și alte șaptezeci și patru de titluri.
În anul o mie nouă sute nouăzeci și nouă Editura Cartier a tipărit Dicționarul Enciclopedic Ilustrat (DEI) într-un tiraj de unsprezece mii două sute exemplare și alte cincizeci și opt de titluri.
În anul o mie nouă sute nouăzeci și opt Editura Cartier a tipărit romanul Altina (Grădina scufundată) de Paul Goma, debutul Mariei Șleahtițchi O săptămână de poeme nescrise, O istorie a Basarabiei în documente și cifre (1812 – 1940) de Dinu Poștarencu și alte șaizeci și unu de titluri. La șaptesprezece decembrie a fost deschisă Librăria din Hol.
În anul o mie nouă sute nouăzeci și șapte Editura Cartier a tipărit Constantin Stere: singur împotriva tuturor într-o ediție de Alina Ciobanu, Eseu asupra poeziei moderne de Alexandru Mușina, Introducere în teoria literaturii de Gheorghe Crăciun și alte șaizeci și nouă de titluri într-un tiraj total de un milion cincisprezece mii șase sute exemplare. La treizeci martie a fost fondată Societatea Comercială Codex 2000, unicul distribuitor de carte al Editurii Cartier în România. La unu iunie a fost inaugurată Casa Cărții, prima librărie Cartier.
În anul o mie nouă sute nouăzeci și șase Editura Cartier a tipărit romanul Gesturi (Trilogia nimicului) de Em.Galaicu-Păun, Cartea rece de Irina Nechit (poeme), cartea de debut Beata în marsupiu de Iulian Fruntașu și alte cincizeci și cinci de titluri în colecțiile Rotonda, Prima mea bibliotecă, Cartier istoric.
În anul o mie nouă sute nouăzeci și cinci Editura Cartier a tipărit primele două cărți: Frumoasa lumii de Mihai Eminescu (carte pentru copii) și Lunaticul nopții scitice de Nicolae Popa în colecția de literatură română contemporană Rotonda (Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România și Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Moldova).

Editura Cartier împlinește 30 de ani.
Cu această ocazie, joi, 6 martie crt, în Librăriile Cartier va avea loc Noaptea Cărților Deschise, ediția a XVI-a. Cărțile Cartier se vor vinde la jumătate de preț (Librăria din Centru, bdul Ștefan cel Mare nr.126 și Librăria din Hol, str. București nr.68 și, în premieră, și de pe cartier.md, librăria noastră online).
Librăriile vor avea un program prelungit: de la ora 9.00 până la ora 23.00.
Autori Cartier vor fi în librării pentru autografe, recomandări.
Scriitori de top vor recomanda cărți de raftul întâi.
Premiul Om de Cuvânt 2025 va fi ales dintre cei șapte finaliști în seara de joi (de la 18.15), 6 martie, la Librăria din Centru. Trofeul Om de Cuvânt este creat de sculptorul Pavel Obreja.

Nominalizări:
Viorica Ataman, blogger
Dumitru Crudu, scriitor
Gelu Diaconu, scriitor
Petru Hadârcă, regizor
Silvia Hodorogea, jurnalistă TV
Slava Sambriș, regizor
Doina Stimpovschi, jurnalistă TV
Juriul este format din 5 persoane din cadrul echipei Cartier (librar, director vânzări, director artistic, redactor-șef, director). Nu poate fi influențat. E foarte subiectiv. E onest. Fiecare membru al juriului propune cinci candidați, primul având și punctaj maxim (5 puncte), ultimul 1 punct. Apoi facem totalurile celor cinci membri ai juriului. Învingătorul are maximum de puncte, acumulate din toate nominalizările. Premiul se oferă învingătorului o singură dată.
Laureații Om de cuvânt: Vladimir Beșleagă (2013), Maria Șleahtițchi (2014), Lucia Țurcanu (2015), Dorin Recean (2016), Eugen Lungu (2017), Mariana Jitari (2018), Vasile Romanciuc (2019), Victoria Cușnir (2020), Bogdan Crețu (2021), Nina Corcinschi (2022), Alexandru Cosmescu (2023), Ana Mărgineanu (2024).
Cărțile se vor vinde în limita stocului disponibil.
Puteți consulta lista cărților Cartier pe cartier.md sau cartier.ro.

Fotografie de Roman Rybaleov, revista Punkt
„M-a rugat să-i calc cămașa cu dimineața în cap. A verificat-o, dacă i-am călcat-o bine. Apoi a ales altă cămașă. Și m-a rugat s-o calc pe aia. Apoi s-a bărbierit, parfumat. M-a întrebat dacă și-a ales parfumul corect. De la 12 vă așteaptă”, mi-a zis fiica lui Aureliu Busuioc. Eu am venit pe la 4 după masă.
Aureliu Busuioc deja se mișca greu. Își petrecea tot timpul în apartamentul său de vizavi de fosta librărie „Drujba”. L-am invitat la noi. În grădină. M-am dus să-l iau cu mașina. Mai era Vladimir Beșleagă cu soția și câțiva prieteni de-ai familiei noastre.
A dominat seara. Era ușor. A aruncat câteva replici acide la adresa lui Vladimir Beșleagă. Au polemizat un pic ca doi prieteni vechi. Apoi l-a muțit: „Volodia, te-ai îmbătat.” Iar noi doar l-am ascultat. A povestit despre scriitori, scriitoare, literatură, vânătoare, domnișoare, cărți, scriitori, scriitoare. Tot ce povestea era adevărat. Iar dacă nu era adevărat, atunci părea adevărat. Și fascinant.
A mai fost o seară frumoasă la terasa restaurantului „Pani Pit”. Era după Zilele Literaturii Române, cred. Era Alex Ștefănescu, Emil Brumaru și Aureliu Busuioc. Alex Ștefănescu venea de la București și era criticul activ al vremii. Ieșeanul Emil Brumaru era după recunoașterea și acceptarea generală ca mare poet. Aureliu Busuioc era doar scriitorul basarabean. Nu știu dacă Brumaru sau Alex Ștefănescu citise ceva din el. Dar cred că după acea seară Alex Ștefănescu a scris: „Aureliu Busuioc contrazice imaginea consacrată a scriitorului basarabean. Nu este patriarhal, ci monden, nu este patetic, ci ironic. Înalt şi masiv, cu părul negru uşor cârlionţat, cu sprâncene groase, desenate decis, cu un cap de împărat roman, aduce aminte de Toma Caragiu. Are, ca şi el, o voce melodios-bărbătească şi domină, prin inteligenţa sa efervescentă şi umorul demistificator, pe cei aflaţi în jurul lui. Devine imediat, în orice grup s-ar afla, „masculul dominant”. Ștefănescu a cedat destul de repede rolul de „mascul dominant”. Iar Emil Brumaru a dat lupta vieții sale. Chiar dacă nu era nicio Tamară pe acolo. N-a vrut să recunoască înfrângerea. Aureliu Busuioc era învingătorul. Toți mesenii știua asta. Doar Emil Brumaru nu voia să accepte. Niciodată limba și literatura română n-a fost mai efervescentă decât în acea seară de sub vișinul din curtea fostului restaurant.

Librăria din Centru. 17 mai 2012. Fotografie de Gheorghe Erizanu
Ultima ieșire publică a lui Aureliu Busuioc a fost la lansarea și sesiunea de autografe pentru romanul Și a fost noapte…. Era 17 mai 2012. La Librăria din Centru.
A fost și ultimul discurs public.
„Am avut foarte mulți prieteni, care până la urmă s-au dovedit a fi mai puțin prieteni decât poate ar fi fost cazul. Am avut dușmani, care și ei s-au străduit să-mi demonstreze că sunt mai dușmani decât m-aș fi așteptat. Dar de ce să pomenesc, de ce să vorbesc de asta, dacă să zicem un coleg, pe care încercam să-l stimez într-o vreme, începe un articol de-al lui despre mine în felul următor: “Poetul cutare, cu un picior în groapă, încearcă s-o facă pe postmodernistul”. Nu m-am supărat, am hotărât că cel mai bun lucru e să nu răspunzi, pentru că ei așteaptă răspunsul acesta al tău și, dacă nu li-l dai, sunt derutați. Și, la urma urmei, stai și te gândești: Doamne, Dumnezeule, în țara asta nu este o lege care să le interzică cetățenilor săi să se nască idioți…
Cam asta am vrut să vă spun. De altfel, ar fi trebuit să vin cu un sandwich uns pe o parte cu sare, pe cealaltă parte cu zahăr, dar ce rost are? Nu mai are niciun rost.
Așa că vă doresc să fiți sănătoși, să fiți dârzi, bravi, să luați cele mai potrivite hotărâri, pentru că în viață cea mai măruntă hotărâre poate să-ți întoarcă viața în altă direcție. Să fiți sănătoși și nu uitați să vă iubiți, pentru că dragostea este cea mai frumoasă parte a vieții și unde nu este dragoste nu este nimic.
Să trăiți, să fiți sănătoși și să fiți întotdeauna îndrăgostiți.”