Fața și reversul dezvăluie experiența, deja bogată, a unui tânăr de douăzeci și doi de ani: cartierul Belcourt din Alger și mediul familial dominat de o bunică necruțătoare; o călătorie în Insulele Baleare, una în Praga, unde tânărul simte că are “moartea în suflet”; și, mai ales, această temă esențială: “admirabila tăcere a unei mame și efortul unui bărbat de a regăsi o dreptate sau o iubire care să echilibreze această tăcere”.
Fața și reversul este prima carte a lui Albert Camus. A fost publicată în 1937, în Alger. La sfârșitul vieții, Camus va vedea în această operă din tinerețe sursa secretă care a alimentat sau ar fi trebuit să alimenteze tot ce a scris.

“Da, nimic nu mă împiedică să visez, în chiar ceasul exilului, de vreme ce măcar știu asta, și o știu bine: opera unui om nu-i nimic altceva decât acest mers îndelung ce vrea sa regăsească pe căile ocolite ale artei cele două sau trei imagini simple și nobile asupra cărora inima s-a deschis prima oară. Iată de ce, poate, după douăzeci de ani de muncă și de creație, trăiesc în continuare cu ideea că nici măcar nu mi-am început opera.” (Albert Camus)