Pe 7 februarie s-au împlinit 200 de ani de la nașterea lui Charles Dickens. Tot pe 7 februarie câțiva tineri, (informație secretă: cu niște cărți apărute sau în curs de apariție la Cartier, cu ramificații genealogice la Cartier sau prietenii englezi ai Cartierului), (informație publică: care se mai rețin pe aici câtva timp), care cred că se mai poate schimba ceva, acum sau cândva, pe aici, și-au lansat platforma de gândit: ospoon.eu .
„Cum? Prin dialog constructiv, analize și inițiative. Pentru cine? Pentru cei care, dincolo de geografie, viziuni politice, etnie sau credință, cred că a gândi, a spune și a face se includ în același cerc.”
Sunt maximaliști. Iau viața în serios, vorba bătrânului Dickens. Nu vor să-și trăiască viața prin copy paste. Nu vor să facă textele prin copy paste. Nu vor să gândească prin copy paste. Sunt tineri, Doamne. Și-și pun întrebări:
– Ce vrem să ucidă sau să trezească școala? Început de discuție;
– Învăţământul nostru cel de toate zilele;
– Alergia lui Daniel sau ne reformăm și ne pare bine;
– Молдова: Европейская история не по-Европейски;
– Combaterea corupţiei şi reforma structurilor de forţă ne îndepărtează de mult-aşteptata Europă fără bariere;
– Jurnal de protest înainte de a ninge la București!
– Biserica.MD=nunți, botezuri și pichete sau cine e Biserica și cât de mult reprezintă ea societatea în Republica Moldova?;
– Russia’s liberal-nationalist cocktail;
– Casa de cultură: Clear History. Question History;
– Sitcom-ul, mica obsesie, marea plăcere (sau invers?;
– Omul face locul. Și invers. Urbanism în Chișinău sau ce fel de oameni ne face cel mai frumos oraș de pe planetă pe noi?