Ileana Mălăncioiu. Peste zona interzisă. Poeme alese de Simona Sora. Fotografii de Vlaicu Bunduchi (Cartier de colecție nr. 28). Legată, supracopertă, 280 pag. Preț: 26 RON /119 MDL. Apare cu sprijinul AFCN
„Trebuie să o poți urma pe Ileana Mălăncioiu în toate bolgiile infernale surprinse în cărțile sale, pe toate vîrfurile atinse în căutările sale, în toate gesturile radicale, în toate postùrile antigonice (și agonice) în care a fost pusă, ca să înțelegi drumul de la Pasărea tăiată la Urcarea muntelui. Cum de n-a căzut? mă întreb de foarte multă vreme, cu acea atenție – la viața și la scrisul ei – pe care doar presimțirea autenticității veritabile o poate suscita. Și cu o admirație neștirbită mai ales pentru transparența edificării de sine. Cum de cele două armături, cea oțelită și cea plumbuită, cea de pămînt și cea vizionară, au rezistat, suprapunîndu-se, pînă azi? Nu se știe, chiar nu se știe, se poate doar încerca, mereu de la capăt, pe cont propriu…” (Simona Sora)
Acum suntem noi anticii. Antologia Generației 90, de Răzvan Țupa și Adrian Ciubotaru. Fotografii de Andrei Moraru (Cartier de colecție nr. 29). Legată, supracopertă, 296 pag. Preț: 23 RON/ 99 MDL. Apare cu sprijinul AFCN
„Anii ’90 ai poeziei în limba română s-au formulat în termenii redescoperirii și ai reîntâlnirilor. Iugoslavia se destrăma în zgomotul războaielor etnice. Estul Republicii Moldova era măcinat de conflictul transnistrean. Poezia românească a fost scena recuperării unor legături profunde active la nivelul scrisului dincolo de generația biologică sau de geografia politică. Așa obișnuiesc să se constituie momentele clasice în dinamica oricărei literaturi odată scapată din șabloanele istorice.” (Răzvan Țupa & Adrian Ciubotaru)
Emilian Galaicu-Păun. sanG d”encre. Poeme alese de Al.Cistelecan. Fotografii de Roman Rybaleov (Cartier de colecție nr. 30). Legată, supracopertă, 256 pag. Preț: 25 RON/ 109 MDL. Apare cu sprijinul AFCN
„…e un limbaj tare, salvific, menit măcar să cenzureze fatalitatea morții, cea care-l «caută» pe poet «cu mână de moașă». Acesta e miezul iradiant – și inexorcizabil, de fapt – al poeziei lui Emilian Galaicu-Păun: coincidența dintre naștere și moarte, inseparabilitatea, indistincția lor. (…)
Galaicu-Păun
mizează pe o stihialitate dezlănţuită a imaginarului, descărcat în ample
tensiuni expresioniste în care revelaţia are concreteţea imediată a spasmului,
iar spasmul are gramatica diafană – şi atroce totodată – a misterului. Iese
astfel o poezie de înalt voltaj şi de ample convulsii – sau cutremure – atât
ale fiinţei, cât şi ale limbajului; o poezie parcă abia scăpată din teroarea
viziunii şi care răsfrânge în pagină o panică vag controlată a propriei furori
imaginative. Căci poezia lui Emilian Galaicu-Păun dintr-o astfel de furoare cu
fond romantic îşi
trage principiul vizionar şi chiar reporturile de cotidian, inserţiile
brutale de real și inflamațiile sarcastice exprimă la el o condiţie de febră
profetică; nu sunt simple transcripţii, ci inducţii violente de angoase iar
realul, oricât de imediat, se proiectează, de fapt, nu ca notaţie, ci ca
ipoteză şi ipostază imaginative, ca epifanii entropice.” (Al.Cistelecan)
Putere și rezistență, de Ilija Trojanow. Traducere din germană de Andrei Anastasescu (colecția Biblioteca deschisă). Broșată, 448 pag. Preț: 49 RON/ 199 MDL
După ani întregi de cercetări și convorbiri cu victime ale represiunii comuniste din Bulgaria, Ilija Trojanow a scris un roman politic și documentar (în text sunt inserate documente originale din arhiva Securității bulgare), în centrul căruia se află căutarea adevărului, dreptul la propria biografie și continuitatea vechilor alianțe și coterii politice.
Konstantin și Metodi sunt doi adversari ale căror drumuri se întretaie încă din copilărie. Konstantin face parte din rezistența anticomunistă; el intră în vizorul Securității Statului din timpul școlii și nu i se mai poate sustrage decenii de-a rândul. Metodi este ofițer, oportunist și carierist, un reprezentant al aparatului de stat – până în prezent. Ei nu sunt însă nicidecum simpli exponenți abstracți ai „puterii“ și „rezistenței“; mai degrabă, limbajul și stilul narativ ale fiecăruia reflectă personalități puternic individualizate și ireductibile la clișee.
Cu forță poetică și gravitate tranșantă, dar uneori și cu umor satiric și sarcasm, Trojanow descrie traiectoriile sinuoase ale acestor două destine în contextul unui regim represiv, asemănător celor care au existat pe tot mapamondul în istoria recentă.
„Un captivant thriller politic de o uimitoare plauzibilitate psihologică, o analiză pe cât de sumbră, pe atât de subtilă a sistemelor dictatoriale. Aici, mecanismele puterii totalitare sunt expuse în mod necruțător.“ (Südwestrundfunk)
Idei politice și clivaje ideologice, de Igor MunteanuBroșată, 248 pag. Preț: 33 RON/ 139MDL.
„Lectura cărții de față răspunde majorității dilemelor ideologice care pot apare în încercarea de a da sens unui haos aparent. Și de a înțelege rolul și locul politicii – atât practice, cât și teoretice – în societatea noastră. Este o carte pe care publicul românofon de pretutindeni o va putea parcurge cu folos. Efortul teoretic al lui Igor Munteanu va putea da celor care s-au rătăcit și vor să regăsească drumul o serie de repere în funcție de care se vor putea orienta în vremuri mai mult sau mai puțin întunecate. Iar celor care vor să treacă de la vorbe la fapte, așa cum a făcut-o deja autorul, să-și definească misiunea”. (Cristian Pîrvulescu)
Iuliu
Fara suparare, dar “stihialitate” e un cuvant inexistent. Nu-l prevede dex-ul. Stiu ce e aia stihie. Intr-adevar, domnul galaicu paun are o abordare mai furtunoasa. In sensul bun. Dar haidem sa nu inventam cuvinte. Vorba lui cretia, nu exista eminescolog, cum nu exista moliereolog sau shakespeareolog. Substantive inexistente.
Gheorghe Erizanu
@Iuliu: Încercăm. Nu e condamnabil. Poate ajung și în DEX.
Iuliu
Limba romana fiind o limba vie, suporta transformari si importuri. De acord
Laszlo Alexandru
Dar există “dantolog”, încă de cîteva secole 🙂
După cum a existat și varianta lui G. Călinescu, “dantist”. Însă el se referea la criticul literar proletcultist Ion Vitner, care ajunsese, direct, profesor universitar la Filologie, după ce fusese… dentist.
Iuliu
Imre naghy, singurul rector nearestat in anii 50 al ubb(universitate cu nasi comunisti), avea 4 clase