Colțul liniștit al pernei (poezie),de Ada Lupu (Rotonda). Broșată, 100 pag. Preț: 33 RON/139 MDL
„La început, mi-a fost greu să citesc aceste texte altfel decât cu vocea extraordinarei actrițe Ada Lupu. După mai multe lecturi, m-am lecuit: poezia de aici are propria voce. Una foarte puternică, pentru că scoate la lumină din subteranele memoriei o lume dură, marginală, un fel de bestiar subacvatic din care te desprinzi cu greu. E multă forță și multă fragilitate în cartea Adei, e multă viață. Pe scurt, e multă poezie adevărată.” (Bogdan Crețu)
„Un bloc de patru etaje din anii ’90 în care trăiesc familii ca o singură mare familie, cu – mai ales – nefericirile la comun. Uneori, blocul devine acvariu, orașul devine ocean, cu oameni ca niște animale subacvatice, de la pești piranha și rechini amenințători, la copepodul din specia Sapphirina, safirul de mare, reprezentând bucuria cea rară. Când totul se vede «ca pe sub apă», e vorba despre privirea-înțelegere. Un ochi vede realist, celălalt suprarealist. E privirea copilului devenit adult (sau invers). Multe personaje, povești răscolitoare, o mamă căreia i se spune că totul va fi bine, un înger ocrotitor și care trebuie, la rândul lui, ocrotit ș.a.m.d. Cineva derulează calendarul pe ecranul telefonului și se oprește întâmplător la anul 2329. Jocul timpului-suveică, imagini-metaforă, scene ca de teatru în care o reîntâlnim pe minunata actriță Ada Lupu, acum și o surprinzătoare poetă.” (Simona Popescu)
„O cronică de familie dar și un omagiu la adresa pământului ce i-a adăpostit familia, și anume Franța înainte de Ocupație. Tulburător.” (Marianne)
„Forța acestei scrieri rezidă în capacitatea auto rului de a ne povesti toate acestea fără emfază, fără parafrază, fără a ne da lecții, urmărind destinul unei femei pe care îl putem califica, din nefericire, drept unul ordinar. Idiss a fost o femeie, o mamă, o bunică, ca mulți alții, fără excese, ce-a cunoscut ani de ferici re, dar și răul absolut… Toace acestea s-au întâmplat alături de noi, nu cu mult timp în urmă…” (La Tribune)
„Tulburătoare, această mărturie. Robert Badinter n-a scris niciodată despre istoria familiei sale, și iată că la 90 de ani își amintește de copilul care a fost și de Idiss, această bunică atât de iubită, și o face cu delicatețe, sobru și mai cu seamă emoționant. (…) Faptul că Robert Badinter povestește despre bunica sa e și pentru că Idiss încarnează, în ochii săi, marea tragedie a secolului XX.” (RTL)
„Nu există substitut pentru Shakespeare nici măcar printre cei câțiva dramaturgi, antici sau moderni, care pot fi citiți sau jucați alături de el sau la concurență cu el. Ce ar putea egala cele patru mari tragedii shakespeariene? Nici chiar Dante, așa cum mărturisea James Joyce, nu are bogăția de mijloace a lui Shakespeare. Personajele lui Shakespeare sunt interpretabile la infinit, iar cele 38 de piese împreună cu sonetele formează o discontinuă «Comedie umană», mult mai cuprinzătoare decât cea dantescă și eliberată de alegoriile teologice ale lui Dante. Plurivalența lui Shakespeare o întrece cu mult pe cea a lui Dante sau Chaucer, creatorul lui Hamlet și Falstaff, Rosalind și Cleopatra, Iago și Lear diferă de toți ca gen și categorie.
Dacă am putea înțelege în ce constă această diferență, am reuși poate să înțelegem și de ce se află Shakespeare în centrul canonului occidental și de ce va continua să fie acolo…” (Harold Bloom. Canonul occidental)
„În anul 1813, țarul Alexandru I-a invitat coloniști germani să se stabilească la Marea Neagră. Pe parcursul a cinci-șase generații, originari preponderent din Prusia și Germania de Sud-Vest, imigranții au creat o comunitate prosperă. Fiind o minoritate mică într-o diversitate etnică și religioasă pestriță, ei au trăit în bună vecinătate cu moldovenii, rușii, ucrainenii, bulgarii, evreii și cu alte grupuri. În 1918 Basarabia a revenit României. Repatrierea germanilor din toamna anului 1940 a marcat sfârșitul istoriei lor de 125 de ani de colonizare. Cartea descrie originea și forma de colonizare a Basarabiei cu germani, cultura lor rurală marcată de autonomia locală și etica protestantă, dar și conviețuirea cu alte naționalități. Autoarea încheie cu observații din Basarabia de astăzi, divizată, din anul 1991, între Republica Moldova și Ucraina. „M-a emoționat să văd parcursul vieții germanilor din Basarabia […] prezentat într-un mod atât de clar, empatic și, în același timp, atât de plăcut de obiectiv.” (Horst Köhler, fost președinte al Germaniei)