Eram la o lansare a unui număr de revistă Granta. Demult. La Londra. La Frontline, un club al ziariștilor englezi. Costul intrării era de 15 lire. Erau vreo 60 de scaune. Niciun loc liber. Urcai pe o scară la etajul trei. Pe hol erau fotografii negru alb. Cele mai cunoscute. Era și rusul Egorov și georgianul Kantaria, care înălțau drapelul Armatei Roșii pe Reichstag. Dar, spre deosebire de imaginile din cărțile sovietice, fiecare dintre cei doi aveau un șirag de ceasuri pe ambele mâini. N-am văzut niciodată atâtea ceasuri pe o singură mână. Orele nu erau identice. Unele se grăbeau. Altele rămâneau în urmă. Dar cei doi soldați ai Armatei Roșii le-au strâns de prin țările Europei nu pentru exactitate. Erau trofee.

În afară de ziariștii și publicul londonez la acea lansare era un grup de vreo șase georgieni. Erau primii ani ai președintelui Saakașvili. Erau în misiune. Ambițiosul președinte georgian voia ca Georgia să devină invitat de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt. Echipa de georgieni cutreiera toate evenimentele culturale, literare ale Europei. Stabilea relații, încercau să înnoade prietenii. Se pregăteau de Frankfurt. Georgia a reușit să fie țară invitată peste vreo 4-6 ani.

Finlanda, țară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt la începutul secolului, a trecut printr-un imens scandal mediatic. Cu un an înainte de eveniment a închis din cauze economice două fabrici Nokia din Germania. A riscat să piardă statul de țară invitată. Frankfurtul nu este doar despre cărți. E o platformă de recunoaștere. E despre onoare. Dar e și despre politică și economie.

Recent, prin semnarea acordului dintre ministrul Andras Istvan Demeter și Dr.h.c. Juergen Boos, CEO al Frankfurter Buchmesse GmbH,  România a devenit oficial țara invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt în 2028.

În spatele acestei fotografii protocolare e o muncă de ani de zile a unor necunoscuți. A fost o inițiativă romantică a unor oameni, care n-au fost plătiți și trimiși la târguri, evenimente literare ca echipa lui Saakașvili, oameni care nu au în spate uzinele Nokia. Pur și simplu, au crezut în literatura română. Și ani de zile au picurat, picurat ca să obțină statul de țară invitată. Au făcut rapoarte despre situația pieței de carte din România, despre situația pieței de carte din Republica Moldova.

România a devenit țară invitată de onoare și datorită scriitorilor români, care, prin traducerile lor, au demonstrat că literatura română are tot dreptul să fie în prim-planul Târgului de Carte de la Frankfurt. Juergen Boos, directorul celui mai mare eveniment global din industria cărții, a vehiculat patru nume la București: laureata Nobel Herta Muller, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu și Tatiana Țîbuleac. Astăzi aceste patru nume sunt locomotivele literaturi române pe piața internațională.

Pentru Chișinău, care a fost prezent la semnarea acordului de la București, prin atașatul cultural Boris Cremene, urmează oficializarea invitației prin semnarea unui acord de parteneriat dintre ministerele Culturii de la București și Chișinău. Pentru ca la Frankfurtul din 2028 literatura română din ambele state să fie în centrul celui mai important târg de carte din lume.

„Țara invitată de onoare beneficiază de un pavilion central de mari dimensiuni, de un program literar și artistic extins și de o campanie de promovare susținută în presa germană și europeană, explică Matei Martin în editorialul pentru Observator cultural. Momentul funcționează ca un accelerator pentru vizibilitatea în Germania și în Europa, fiind precedat și urmat de un val de traduceri în limba germană și, indirect, în alte limbi de circulație. Editurile mari și agențiile literare internaționale urmăresc atent autorii selectați, iar presa culturală germană – influentă și bine conectată – deschide dosare ample dedicate literaturii țării invitate. Se scrie mai mult, se discută mai mult, se invită mai des autorii în dezbateri, la festivaluri și rezidențe. Adică: o bună reprezentare în spațiul public.

Pentru România, momentul 2028 este exact asta: o șansă de sporire a vizibilității. Nu doar pentru câteva nume consacrate, ci pentru o întreagă generație de autori. Spațiul cultural german e deosebit de ofertant. Piața de carte germană e foarte deschisă pentru traduceri – cam 40% dintre cărțile publicate sunt traduceri (față de 15‑20% pe piața franceză sau de 3‑5% pe piața americană). Iar limba germană funcționează, mai departe, ca o curea de transmisie: odată tradusă în limba germană la o editură serioasă, cartea respectivă va stârni interesul și‑n rândul altor editori, din alte țări. E un efect de multiplicare.”

Frankfurtul nu e doar despre cele 5 zile de târg, ci despre un program cultural de 4 ani (2026-2029), care include evenimente în toată Germania, dar și la alte târguri de carte internaționale din alte domenii:  film, artă plastică, muzică, turism și gastronomie.

Este o fereastră imensă care se deschide și pentru Republica Moldova. După mine, e cea mai importantă înainte de aderare. Urmează doar să conștientizeze și oficialitățile de la Chișinău. Și să o folosească. Prin muncă. Zi de zi. Fără populisme. Fără a cerși like-uri pe rețele.

Esențial, dacă vrem să reușim și să ne prezentăm bine: avem foarte puțin timp. Și foarte mult de muncă sistemică.

Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt în date statistice:

• peste 4.300 de expozanți din peste o sută de țări;
  • peste 240.000 de vizitatori;
  • peste 7.500 de jurnaliști acreditați international.

Ce a însemnat participarea ca invitat de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt pentru:

• Slovenia (2023) a folosit bugetul pentru a lega literatura de promovarea turismului alpin și a politicilor de sustenabilitate, implicând direct Biroul de Turism sub sloganul „Honeycomb of Words”.
  • Spania (2022) a implementat un program strategic de subvenționare a traducerilor cu un buget de 800.000 de euro anual, generând publicarea a circa 400 de titluri noi pe piața germană, precum și alte numeroase titluri traduse în alte limbi europene, extinzându-și semnificativ vizibilitatea brandului de țară și exportul de drepturi de autor.
  • Canada (2020/2021)  a făcuto investiție guvernamentală majoră care a dus la creșterea cu 120% a vânzărilor de carte pe piața germană și a transformat pavilionul într-o dezbatere despre inovație și diversitate. Peste 500 de titluri traduse.

(Pentru Veridica)