Cu 10 ani în urmă Val Butnaru a fost aruncat în stradă. De la un ziar și o agenție de presă pe care le-a făcut.
Și deoarece nu putea face altceva nimic decât media a făcut un săptămânal. Jurnal de Chișinău. Cu sloganul „Fii liber!” Și deoarece nu știa să facă altceva nimic decât media, a făcut și Eco, un săptămânal economic. Și deoarece nu știa să facă nimic decât media, a făcut și tabloidul Apropo. Și deaorece nu știa să facă nimic decât media, a făcut și Jurnal TV. Și deoarece nu știa să facă nimic decât media, a făcut și Jurnal FM.
Între timp s-a tot războit cu guvernanții. A tot îndemnat lumea să fie liberă. A devenit bunic. Au căzut guvernele vechi. A mai stat prin spitale. A mai făcut jogging. A instituit Premiul Libertății. În valoare de 20 000 lei. A oferit Premiul Libertății lui Valeriu Boboc, post-mortem. Au venit actualii guvernanți și i-au oferit distincții. A mai fost pe la pescuit. A mai văzut niște spectacole. A mai scris niște piese. A mai scris un roman. A mai băut un pahar de vin alb la 513. A fumat. A abandonat fumatul. Nu mai știu dacă fumează și azi. Acest Val Butnaru.
Iată așa au trecut zece ani.