Într-un interviu, apărut în ziarul Adevărul din București, Matei Cazacu explică de ce și cum a apărut Neagu Djuvara printre istorici:
„Este loc pentru toată lumea cu condiţia, ca la medici, să se respecte ierarhia între specialişti şi generalişti. L-am comparat pe Neagu Djuvara cu “unchiaşul sfătos” venit din lumi şi vremuri apuse, care povesteşte cu vervă şi talent istoria “neamului” pentru copii şi tineret, deci un vulgarizator al istoriei. Câtă vreme istoricii specialişti nu vor face efortul de a scrie pe înţelesul unor cercuri largi de nespecialişti, amatori de istorie, ca francezii Frantz Funck-Brentano, Fernand Braudel, Régine Pernoud, Jacques Le Goff, Georges Duby, Marc Ferro şi Emmanuel Leroy-Ladurie, sau ca numeroşi anglo-saxoni (citez doar pe Steven Runciman, Peter Brown, David S. Landes), cititorii români vor fi siliţi sau tentaţi să se adreseze lui Neagu Djuvara pentru a evita limbajul prea tehnic sau limba de lemn.
Există apoi istorici care fac vulgarizare de bun nivel – în Franţa, Alain Decaux e cel mai cunoscut – dar care nu au pretenţia originalităţii şi în niciun caz nu-şi permit să ignore cu suficienţă documentele şi izvoarele sincere şi autentice. Şi totuşi, în România, Neagu Djuvara a fost numit doctor honoris causa al Universităţii din Bucureşti, dar în “laudatio” se vorbeşte mai mult de activitatea sa politică, diplomatică, de animaţie culturală şi caritativă. In orice caz, nu de Negru Vodă. Iar dacă ar fi să-l plasez în istoriografia română, l-aş aşeza între poligraful Dumitru Popescu (autor de nuvele istorice şi cu haiduci), Bucura Dumbravă (“Haiducul” şi “Pandurul”), Florian Christescu (“Istoria neamului nostru”) şi Dumitru Almaş (“Alei codrule fârtate”!).”
Comandă prin telefon 068 555 579 de luni până vineri: 09.00 - 17.00
Florin O. Z.
Deci, „Este loc pentru toată lumea cu condiţia … ;” condiție pe care domnul Neagu Djuvara nu a respectat-o, evident.
Toate ca toate, dar plasarea din finalul articolului între (sau printre, nu știu care prepoziție ar fi fost mai fidelă) Dumitru Popescu, Bucura Dumbravă, Florian Christescu şi Dumitru Almaş este năucitor secantă și de precisă.
Gheorghe Erizanu
@Florin O.Z.: E trist că istoricii buni au limbaj „academic” sau „de lemn”, iar amatorii au verva scriiturii.
tizul
“….În mai 1972, obține doctoratul de stat (docența) la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei, sub conducerea cunoscutului sociolog și filozof Raymond Aron; mai târziu, obține și o diplomă a prestigiosului Institut naţional de limbi şi civilizaţii orientale de la Paris (INALCO).
Din 1984 este secretar general al Casei Românești de la Paris, până după decembrie 1989, când se întoarce în țară. Din 1991 în 1998 este profesor – asociat la Universitatea din București. E membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași și a Institutului de Istorie „N. Iorga” din București….” Io crez ca la pedigreeul asta isi poate permite sa vulgarizeze chiar si istoria.
Gheorghe Erizanu
@tizul: E adevărat că Neagu Djuvara e atât de simpatic încât poate să ne spună orice. Într-un salon boem. Este și o problemă a istoricilor români cu limba lor „academică”.
tizul
O fi bine, o fi rau, o carte de-a lui Djuvara a fost singura acceptata de copiii de-a patra, ca altfel nu aflau-veci cine-i Fane-Babanu’ si Mishu-Caftangiu’. Asa ca, din partea mea, mos Neagu rulzz! Vrei istorie serioasa, pui mana pe Giurascu & Iorga, chit ca si acolo sunt balarii nationaliste garlaaaa!!!! Majoritatea istoricilor nu au vre-o specializare in domeniu, iaca lista extra-largita: http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Istorici_rom%C3%A2ni asa ca Djuvara cu al lui doctorat in filosofia istoriei, si inca luat la Sorbona cu Raymond Aron…
Gheorghe Erizanu
@tizul: Sunt de acord. Și Raymond Aron e un atu. Cei care am învățat istoria în RSSM am citit cartea lui Djuvara ca o traducere din cărțile moldovenești și rusești. Pentru noi teoria nu e nouă. Scriitura e excelentă. Noi am învățat „teoria cumană” dintr-o scriitură „de lemn.”
tizul
Teoria este veche, n-a inventat-o Djuvara, dar nu cred ca la asta se reduc scrierile lui. Oricum, ce apreciez eu la el este „filozofia critica a istoriei“ (se vede la el clar influenta lui Raymond Aron 😉 ) si faptul ca reuseste sa o faca, pe ea- istoria, digerabila pentru copii. Cum bine scrii, scriitura excelenta.
Gheorghe Erizanu
@tizul: De acord. Djuvara e răzbunarea lui Aron. Aron avea tot timpul dreptate și lumea nu-l credea. Djuvara n-are dreptate și toată lumea îl crede.
E.R. Bellu
@ Gheorghe Erizanu
Excelent este jocul de cuvinte cu Aron & Djuvara.
Adevărat este jocul (de cuvinte) și deci și proverbul românesc ce spune, “Adevăr grăiește gura păcătosului.”. Identific aici pe Aron ca fiind păcătosul din ochii publicului și pe Djuvara ca fiind păcătosul real care “păcălește.”
Oricum, îmi place omul Djuvara. Dar ăsta-s (doar) io.
Gheorghe Erizanu
E.R.Bellu: Nu cred că sunt români cărora nu le place Djuvara.
Mușat Viorel
Sunt, destui ! Omul a avut succes pentru că i s-a făcut multă publicitate, plus inegalabila naivitate (ca să nu spun altfel) a “harnicului și talentatului” popor român. Ar fi multe de spus, dar…
Florin O.Z.
Vin și eu după un an și-o lună (dar mai bine mai târziu decât niciodată) cu o știre publicată de Napoca News, acum două zile, deci luni 20 octombrie 2014,
http://www.napocanews.ro/2014/10/teoria-lui-neagu-djuvara-e-spulberata-o-biserica-mult-mai-veche-decat-cea-ridicata-de-mircea-cel-batran-a-fost-descoperita-la-targoviste.html?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+napocanews%2FhIWc+%28NapocaNews%29
Vestea de mai sus nu infirmă direct și irevocabil (în opinia mea), dar aduce alte argumente, alături de cele foarte puternice din cartea domnului Mihai Cazacu.
Gheorghe Erizanu
@Florin O.Z.: Nu știam. Merci de informație.
Florin O.Z.
Scuze, Matei Cazacu (iar nu Mihai cazacu), evident!