Literatura română se mută la Chișinău pentru patru zile. Vor fi patru zile cu scriitori buni, cărți importante, dezbateri utile și vinuri alese.
Geografia scriitorilor români, care participă la Zilele literaturii române: Londra, Paris, Sibiu, Bistrița, București, Iași, Chișinău.
Vă așteptăm de marți dimineața, începând cu Universitatea din Cahul, până vineri seara târziu, la Teatru-Spălătorie, Chișinău. Cu cei care vin.
Cine sunt scriitorii ZLR 2017:
Eli Bădică,București (n. 1988), și-a făcut studiile de licență la Facultatea 
de Litere, Universitatea din București, specializarea Literatură Universală și Comparată, 
iar pe cele de master la SNSPA, Facultatea de Științe Politice, Antropologie. Din 2013, 
este redactor-șef adjunct al unuia dintre cele mai importante site-uri literare românești, 
Bookaholic.ro. A scris sporadic pentru diverse publicații culturale din țară (Dilema veche, 
Observator cultural, Cultura, Infinitezimal ș.a.). În prezent, este redactor la Suplimentul 
de cultură și Revista Arte și Meserii și contribuie cu texte pe blogul DLITE.

Mircea V. Ciobanu, Chişinău (n. 1956), este absolvent al Universităţii 
de Stat din Chișinău, Facultatea de Filologie. Din 2000 este director editorial, redactor-şef 
la Ed. Știinţa. [Câteva] volume publicate: Haydn între două claxoane (poezie), Ed. Arc, 1995; Staţia terminus (dramaturgie), Ed. Arc, 1998; Plăcerea interpretării (eseuri, critică literară), 
Ed. Prut, 2008; După-amiaza unui faun (dramaturgie), 2009; Deziluziile necesare (critică literară), Ed. Arc, 2013; Resetare (versuri), Ed. Vinea, 2014 (Premiul pentru Poezie al USM); Tratat cu literatură (eseuri), Ed. Prut, 2015 (Premiul pentru eseu şi critică literară al USM). Coordonator al colecţiilor de carte „Literatura din Basarabia în secolul XX” (Ed. Arc-Ştiinţa), „Opera aperta” (Ed. Ştiinţa), „Câmpul de lectură” (Ed. Ştiinţa). Antologator: Cartea poeziei, Cartea de eseuri, Ed. Arc (2012, 2015); Mihai Eminescu. Poezie (selecţie, note), Ed. Ştiinţa; Poezia romantică românească (selecţie, studiu introductiv, note), Ed. Ştiinţa; Antologia baladei culte (selecţie, 
studiu introductiv, note), Ed. Ştiinţa; Aureliu Busuioc. Sunt norii albi, dar umbra lor e neagră. 
Ed. Prut (în colaborare cu E. Lungu).

Vitalie Ciobanu, Chișinău (n. 1964), a absolvit Facultatea de Jurnalism a Universității de Stat din Moldova (1986). Este scriitor, redactor-șef al revistei Contrafort 
(fondată în 1994). Comentator la postul Radio Europa Liberă. Președinte al PEN Centru Moldova. A publicat volumele: Schimbarea din strajă (roman), Ed. Hyperion, 1991; Frica de diferenţă 
(articole, eseuri, cronici literare), Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1999; Valsul pe eşafod (30 de pretexte literare şi un Jurnal la Praga), Ed. Cartier, 2001; Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova (eseuri), Ed. Polirom, 2005; Literatur Express. Europa de la fereastra vagonului. Jurnal pe două voci (în colaborare cu Vasile Gârneţ), Ed. Cartea Românească, 2007; Scribul în grădina fermecată. Jurnal de lectură, Ed. Arc, 2014. Prezent în antologiile: Momentul adevărului, Ed. Dacia, 1996; „Europaexpress. Ein literarisches Reisebuch”. Eichborn, Berlin, 2001; Best European Fiction 2013, editor Aleksandar Hemon, Dalkey Archive, Statele Unite, ș.a. Este coordonator și alcătuitor al volumului „Arhipelag” – antologie de literatură română din Republica Moldova în limbile germană, engleză și franceză, apărut sub egida PEN Clubului basarabean în 2010. Premii: pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova (1991), pentru Eseu al Uniunii Scriitorilor din România (1999, 2014).

Dan Coman, Bistrița (n. 1975), a debutat cu volumul anul cîrtiței galbene, 
Ed. Timpul, 2003. Au urmat volumele: ghinga, Ed. Vinea, 2005, și Dicționarul Mara, Ed. Cartier, 2009. În 2004 obține Premiul Național de poezie „Mihai Eminescu” pentru Debut, Botoșani,
și Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. În anul 2010 a primit Premiul pentru Poezie Radio România Cultural, iar în 2011, Vilenica Crystal Prize, Slovenia. A publicat și 
volumele de proză Irezistibil, Ed. Cartea Românească, 2010, Parohia, Ed. Cartea Românească, 2012, Căsnicie, Ed. Polirom, 2015. În 2010 îi apare în limba germană antologia de poeme 
ghinga, Edition Solitude, traducere Georg Aescht. Textele sale sunt prezente în antologii 
din România, Suedia, Franța, SUA, Serbia, Ungaria, Slovenia, Canada.

Nina Corcinschi, Chișinău (n. 1979), a publicat volumele Poezie şi publicistică. Interferenţa limbajelor, Tipografia Centrală, 2008, Publicistica literară din Republica Moldova (în colaborare cu Aliona Grati și Olesea Gârlea, Chișinău, Institutul de Filologie, 2015), Arcul voltaic. Textul ca realitate (i)mediată, ed. a II-a, Ed. Eikon, 2016, Cărțile care mă iubesc, 
Ed. Junimea, 2016, Cartea din mâna lui Hamlet. Andrei Țurcanu de vorbă cu Nina Corcinschi, 
Ed. Cartier, 2016.

Alexandru Cosmescu, Chișinău (n. 1985), s-a format ca filolog și filosof. Autor al volumului Un spațiu blând, care mă primește cum m-ar îmbrățișa, Ed. Cartier, 2013, a publicat cicluri de poezie în reviste din Republica Moldova, România, SUA (Contrafort, Echinox, SpoKe). Organizator și participant la mai multe cenacluri și cercuri de lectură din Chișinău. Actualmente, lucrează în cercetare în cadrul AȘM și predă câteva cursuri de filosofie la Universitatea AȘM. Atât în cadrul cursurilor, cât și al întâlnirilor informale pe care 
le organizează și la care participă, încearcă să cultive un tip de lectură atentă a textului, 
zăbovind asupra fiecărei sintagme și chestionându-i semnificațiile posibile.

Ana Donțu, Sibiu (n. 1985), a absolvit Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Membru fondator al grupării „Zona nouă”, a publicat poezie în mai multe reviste (Echinox, Corpul T, Hyperion) și în antologia colectivă Zona Nouă (2011). În 2015, a fost printre cei șase tineri scriitori selectați pe lista lungă a Concursului internațional PEN NEW VOICES. Volumul său de debut, Cadrul 25, Casa de Editură Max Blecher, 2015, a apărut ca urmare a câștigării Concursului Național de Poezie „Aurel Dumitrașcu” pentru debut în volum, organizat de Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu”, Piatra-Neamț. A luat premiul „Tânărul poet al anului 2015” la Gala Tinerilor Scriitori, organizată de Muzeul Național al Literaturii Române 
din București, Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu, Premiul Revistei Accente și Premiul Național „Iustin Panța”. Grupaje de poeme din volum au fost traduse în suedeză și germană.

Paula Erizanu, Londra (n. 1992), și-a făcut licența în Istorie și Literatură 
la New College of the Humanities, Londra, și masteratul în Jurnalism la City University, Londra. A publicat textul de non-ficțiune Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o, Ed. Cartier, 2010, 
tradus în engleză, franceză, cehă și germană (fragment), și volumul de poezie Ai grijă de tine, 
Ed. Charmides, 2016. A scris pentru The Guardian, CNN, Observator cultural, Dilema Veche ș.a.

Vasile Ernu, București (n. 1971), este absolvent al Facultății de Filosofie 
(Universitatea  „Al. I. Cuza”, Iași, 1996) și al masterului de Filosofie (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei  Philosophy&Stuff și redactor asociat al revistei 
Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundației Idea și Tranzit și al editurilor Idea și Polirom. 
A debutat cu volumul Născut în URSS, Ed. Polirom, 2006, ediția a II-a în 2007, ediția III-a în 2010, ediția a IV-a în 2013, care apare în anul 2007 și la Ed. Ad Marginem din Rusia, în 2009, 
la Ed. KX – Critique & Humanism din Bulgaria, în 2010 la Ed. Akal din Spania și Ed. Hacca 
din Italia, în 2011 la Ed. L’Harmattan din Ungaria și la Ed. Sulakauri din Georgia, iar în 2014 la Ed. Claroscuro din Polonia. Volumul a fost distins cu Premiul pentru debut al revistei 
România literară și cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. În 2009 publică la Ed. Polirom volumul Ultimii eretici ai Imperiului, care apare, în anul 2012, la Ed. Hacca din Italia. În 2010 publică (Ed. Polirom), împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu, volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc. În 2012 publică (Ed. Cartier) volumul Intelighenția rusă azi. În 2013 publică (Ed. Cartier) volumul Sînt un om de stînga. În 2015 publică (Ed. Polirom) volumul Sectanții. Mică trilogie a marginalilor. (Premiul Matei Brâncoveanu pentru Literatură), 2016. În 2016 publică (Ed. Cartier) volumul Intelighenția basarabeană azi. Interviuri, discuții, 
polemici despre Basarabia de ieri și de azi. În 2016 publică (Ed. Polirom) volumul Bandiții. 
Mică trilogie a marginalilor. (Premiul revistei Observator cultural, 2017).

Iulian Fruntașu, Chișinău  (n. 1970), este diplomat, istoric și poet. 
După absolvirea Facultății de Litere a Universității de Stat din Chișinău (1992), a fost angajat 
la Ministerul Afacerilor Externe. Din 2001 a lucrat în cadrul unor misiuni OSCE în Georgia, unde a monitorizat situația din zona de securitate, și în fosta Iugoslavie, unde s-a ocupat de reîntoarcerea refugiaților, reconstrucția proprietăților distruse și monitorizarea proceselor 
judiciare cu privire la crimele de război. Doctor în științe politice (1999), Institutul de Filosofie, Sociologie și Științe Politice al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Autor al volumului 
O istorie etnopolitică a Basarabiei, Ed. Cartier, 2002 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru cea mai bună carte de istorie). Ambasador al Republicii Moldova în Marea Britanie în perioada 2012–2016. A debutat cu volumul Beata în marsupiu, Ed. Cartier, 1996 (Premiul pentru debut a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). Au urmat microantologia bilingvă engleză-română God’s Ear, Ed. Slow Dancer Press, Londra, 1998, și volumul bilingv român-englez St. Bosnia Blues, Ed. Cartier, 2006. În 2016, la Ed. Cartier îi apare antologia 
de poeme Să fi fost totul o mare păcăleală?

 Emilian Galaicu-Păun, Chișinău (n. 1964), a absolvit Facultatea 
de Litere a Universităţii de Stat din Chişinău (1986) şi doctoratul la Institutul de Literatură 
„M. Gorki” din Moscova (1989). Redactor pentru Basarabia al revistei Vatra (Târgu-Mureş); redactor-şef al Editurii Cartier; autor-prezentator al emisiunii Carte la pachet de la Radio Europa Liberă. Cavaler al Ordinului de Onoare (Republica Moldova, 2012), Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer (România, 2014). Cărţi publicate: (poezie) Lumina proprie, Ed. Literatura Artistică, 1986; Abece-Dor, Ed. Literatura Artistică, 1989; Levitaţii deasupra hăului, Ed. Hyperion, 1991; Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, Ed. Dacia, 1994; Yin Time, Ed. Vinea, 1999 (tradusă în limba germană de Hellmut Seiler, Pop-Verlag, Ludwigsburg, 2007); Gestuar, Ed. Axa, 2002; Yin Time (neantologie), Ed. Litera, 2004; Arme grăitoare, Ed. Cartier, 2009; A-Z.best, Ed. Arc, 2012; Arme grăitoare, antologie (ediţie ne varietur), Ed. Cartier, 2015; (proză) Gesturi (Trilogia nimicului), Ed. Cartier, 1996; Ţesut viu. 10 x 10, 
Ed. Cartier, 2011, 2014; (eseu) Poezia de după poezie, Ed. Cartier, 1999. A îngrijit ediții din poezia 
lui Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Ilarie Voronca ș.a.

Florin Lăzărescu, Iași  (n. 1974), este prozator și scenarist. A debutat, în 2000, 
cu un volum de povestiri: Cuiburi de vîsc, Ed. Outopos. A mai publicat romanul Ce se știe despre ursul panda, Ed. Polirom, 2003, romanul Trimisul nostru special, Ed. Polirom, 2005, 2014, unul dintre câștigătorii Marilor Premii pentru Literatură Est-Europeană, Frankfurt, 2006, fiind tradus în franceză, germană, spaniolă, italiană, slovenă, maghiară și croată, volumul de povestiri 
Lampa cu căciulă, Ed. Polirom, 2009, tradus în macedoneană, romanul Amorțire (2013, tradus 
în chineză și germană) și volumul de povestiri Întîmplări și personaje, Ed. Polirom, 2015. 
Scenarist al scurtmetrajului Lampa cu căciulă (2006, în regia lui Radu Jude, câștigător a peste 50 de festivaluri internaționale de film pentru cel mai bun scurtmetraj, printre care Sundance, SUA). Coscenarist al serialului TV Animat Planet Show, difuzat timp de 8 sezoane pe Antena 1. Coscenarist al mediumetrajului O umbră de nor… (2014, în regia lui Radu Jude; premieră la Cannes, în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs) și al lungmetrajului Aferim! (2015, în regia lui Radu Jude; Ursul de Argint la Berlinale, pentru cea mai bună regie; nominalizare la Premiile Academiei 
Europene de Film pentru cel mai bun scenariu european din 2015; Premiul Gopo pentru 
cel mai bun scenariu, 2016).

Alexandru Matei, București (n. 1974), a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Doctor în literatură franceză contemporană la Universitatea din București și la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris (2007). A predat la Universitatea „Spiru Haret” (1999-2013), Universitatea din București (2009-2013), Universitatea „Transilvania” din Brașov (2008-2009), SNSPA București (2014-2015). A publicat: Ultimele zile din viața literaturii, Ed. Cartea Românească, 2008 (premiul Asociației de Literatură Generală și Comparată, 2009), Mormântul comunismului românesc. „Romantismul revoluționar” înainte și după 1989, IBU Publishing, 2011, Jean Echenoz et la distance intérieure, Ed. L’Harmattan, 2012, O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983), Ed. Curtea Veche, 2013, și După 25 de ani (împreună cu Paul Cernat), Ed. Adenium, 2015. Un volum despre receptarea românească a operei lui Roland Barthes este în pregătire la Ed. Art, București. În prezent, colaborator permanent la Observator cultural (din 2000), Astra din Brașov (din 2011) și Șapte seri (București, din 2015). A publicat articole academice în România, Franța, SUA, Olanda, Estonia, Republica Moldova. A tradus cărți importante din limba franceză, 
în domenul științelor umane: Jean Baudrillard, Souleymane Bachir Diagne, Michel Henry, 
William Marx, Bruno Latour, Roland Barthes.

Alina Purcaru, București (n. 1982), este poetă și publicistă. A absolvit 
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București și a debutat cu 
volumul de poeme rezistență, Ed. Cartea Românească, 2016. Semnează cronici de carte și 
interviuri în presa culturală, este coautoare a romanului colectiv Rubik, Ed. Polirom, 2008, 
și coordonatoarea volumului Povești cu scriitoare și copii, Ed. Polirom, 2014. În prezent, 
face parte din redacția revistei Observator cultural.

Maria Șleahtițchi, Chișinău (n. 1960), licențiată a Facultății de Filologie a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți (1981); doctor în filologie al Institutului de Limbă și Literatură al AȘM (1991); actualmente, secretar științific al Secției Științe Umanistice 
și Arte a Academiei de Științe a Republicii Moldova (din 2016). Cărți publicate: (poezie) 
o săptămână de poeme nescrise, Ed. Cartier, 1998 (Premiul pentru debut al USM), Oleandrii mă strigă roz, Ed. Cartier, 2010 (Premiul USR, Filiala Chișinău); acum (antologie), Ed. TipoMoldova, 2013, iubirea noastră e o doamnă frumoasă, Ed. Vinea, 2015, Fragile (antologie), Ed. Cartier, 2016, (dramaturgie) Cvartet pentru o voce și toate cuvintele, Ed. Arc, 2001 – în colaborare cu Nicolae Leahu; (exegeze, critică și istorie literară) Jocurile alterității, Ed Cartier, 2002 (Premiul USM; Istoria critică a literaturii române din Basarabia: pe genuri, Ed. Știința și Ed. Arc, 2004 – în colaborare; Literatura din Basarabia în secolul XX. Literatură pentru copii (antologie), Ed. Știința și 
Ed. Arc, 2004; Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism, Ed. Timpul, 2007 (Premiul USR, Filiala Chișinău); Romanul generației ´80. Construcție și reprezentare, Ed. Cartier, 2014 (Premiul pentru literatură „Constantin Stere” al Ministerului Culturii al Republicii Moldova, 2015). Poeme traduse în limbile engleză, franceză, germană, rusă, slovenă, maghiară, spaniolă, catalană.
 
Tatiana Țîbuleac, Paris (n. 1978), își ia licența la Facultatea de Jurnalism 
și Științe ale Comunicării a USM. Devine cunoscută publicului larg în 1995, când inițiază 
rubrica „Povești adevărate” în cotidianul Flux. Din 1999 face parte din echipa PRO TV Chișinău în calitate de reporter, editor și prezentatoare de știri. Din 2009 este stabilită în Franța. Debutează cu Fabule moderne, 2014, Ed. Urma Ta (ediția a II-a, 2016, Ed. Libris Editorial). 
În 2016 îi apare romanul Vara în care mama a avut ochii verzi, Ed. Cartier. Colaborează 
cu revista Literatura de azi, are un blog: tatianatibuleac.net

Lucia Țurcanu, Chișinău (n. 1974), licențiată a Facultății de Filologie 
a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți (1998), și-a luat doctoratul în filologie la 
Academia de Științe a Republicii Moldova (2005). A fost lector, apoi conferențiar la Catedra de literatură română și universală a universității din Bălți (1998-2008). În prezent este redactor
la Ed. Arc și redactor-șef adjunct al revistei Sud-Est cultural. Volume publicate: Ultima epifanie, Ed. Arc, 1999, Manierismul românesc. Manifestări și atitudini, Ed. Cartier, 2015. Antologii îngrijite: Liviu Damian, Din rană crește ramul, Ed. Arc, 2014; Ion Vatamanu, Contur de meditație, Ed. Arc, 2015; Poezia manieristă românească, Ed. Știința, 2015; Anatol Codru, Orga de piatră, Ed. Arc, 2016; Poeți basarabeni contemporani, Ed. Știința, 2016; Liviu Deleanu, Dincolo de crudul mâine, Ed. Arc, 2017.

Radu Vancu, Sibiu (n. 1978), a absolvit Facultatea de Litere a Universității 
„Lucian Blaga“ din Sibiu. Este conferențiar la aceeași facultate și redactor la revistele Transilvania și Poesis internațional. Coordonează secțiunea literară a revistei Timpul. A tradus în română din poezia lui Ezra Pound, William Butler Yeats (Ed. Humanitas Fiction) și John Berryman (Casa de editură „Max Blecher”). A publicat mai multe antologii literare pe diverse teme, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin ori Marius Chivu. A îngrijit ediții din poezia lui Alexandru Macedonski și Alexandru Mușina. Volume de poezie: Epistole pentru Camelia,
Ed. Imago, 2002; Biographia litteraria, Ed. Vinea, 2006; Monstrul fericit, Ed. Cartier, 2009; 
Sebastian în vis, Ed. Tracus Arte, 2010; Amintiri pentru tatăl meu, Ed. Vinea, 2010; Frânghia înflorită, Casa de editură „Max Blecher”, 2012; 4 A.M. Cantosuri domestice, Casa de editură „Max Blecher”, 2015; Cantosuri domestice. Poeme alese 2000-2015, Ed. Cartier, 2016. Eseuri: 
Mircea Ivănescu: Poezia discreției absolute, Ed. Vinea, 2007 (ediție revăzută și adăugită, Ed. ART, 2015); Eminescu: Trei eseuri, Ed. InfoArt Media–Argonaut, 2011; Mistica poeziei: Lecturi în 
literatura contemporană, Muzeul Literaturii Române, 2013; Poezie și individuație, Ed. Tracus Arte, 2014; România vertebrată, Ed. Adenium, 2016; Elegie pentru uman. O critică a modernității 
poetice de la Pound la Cărtărescu, Ed. Humanitas, 2016. Dintre cărțile lui, Frânghia înflorită a fost tradusă în turcă (Çiçek Açan Urgan, Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, 2015), iar 4 A.M. Cantosuri domestice, în maghiară (Hajnali négy. Házias cantók, Syllabux, Budapesta, 2016). Selecții din poemele lui au fost traduse în engleză, germană, franceză, suedeză, spaniolă, italiană, 
flamandă, bulgară, sârbă, maghiară, turcă, greacă, poloneză, rusă.
Salvează
Salvează
Salvează
Salvează