Am văzut-o într-un orășel francez. Într-o pensiune.
Cărți polițiste din anii 60-70 ai secolului trecut. Format: carte de buzunar. Coperta: femei cu sâni dezgoliți, picioare lungi, buze apetisante. Cu pistol-automat sau pistol în mâna dreaptă, în mâna stângă. Majoritatea erau traduse din engleza americană.
O carte în apărarea astrologiei. Tipărită la Montreal. În franceză. Scrisă de un Sir Manolesco.
O carte a unui scriitor american, numit al doilea Hemingway. Nu mai contează numele. Nu are nicio relevanță.
Nu era nicio carte apărută după 1973. Erau cărți moarte. Cărți inutile. Într-o bibliotecă privată dintr-o pensiune franceză.
cristina
Nimic mai trist decat o carte ”uzata„ de timp si istorie. Sute de mii de astfel de carti sunt prin bibliotecile noastre publice, de care se debaraseaza bibliotecarii ca de o molima…
Gheorghe Erizanu
@cristina: Adunatul maculaturii prin bibliotecile noastre publice e la mare întrebare și azi. Peste 20 de ani vom fi în aceeași situație. Acum plătim un tribut ideologic. Peste 20 de ani vom plăti un tribut al cumetrismului sau șpăgii. Și tot acolo vom fi. Unde am fost cu 20 de ani în urmă.
catalin codru
cartile ca si oamenii(((
Mircea
Cartile sunt ca si vinul. Vin de consum si ieftin, care nu rezista timpului, vin mai bunisor, care trebuie consumat în cîtiva ani, si vin de garde, care cu timpul devine mai bun si îi creste valoarea.
Editorii sunt ca si producatorii de vin. Unii produc putin su de calitate, altii produc ieftin si mult pentru “consum curent”.
Nic Arsa
Și totuși …
Mi-a aduc acum aminte, ca doară tot pomenirăți, de “aventurile” extraordinare din librăriile sătești ale satelor și cătunelor de la poalele munților din România. Librăriile erau ale anilor târzii 1960 și ale anilor timpurii 1970. Munții erau aceiași dintotdeauna.
După ce ascensiunea se terminase și rucsacurile erau golite de mâncare, iar hainele erau evident murdare, opream în astfel de localități uitate de vreme și ne umplem rucsacurile cu cărți extraordinare cumpărate pe prețuri de nimic. Adesea găseam titluri demult epuizate sau “ascunse” de cenzura comunistă, ale cărei mâini lungi nu ajunseseră până în acele locuri superbe, dar aflate atât de departe de jungla de asfalt.
(Ă Â Î Ș Ț ă â î ș ț – “Just in case … )