Atunci când trimiți un email cuiva, aștepți ca acel cineva să-ți confirme primirea. Altfel, ai sentimentul că mailul tău a fost expediat în univers. Un gunoi mai mult care se pierde undeva prin spațiu. Pe lângă care trec bucăți de Soiuz, meteoriți mici, praf cosmic, fecalele astronauților sau cosmonauților, bucăți de Laika, piulițe dintr-un hublou de satelit.
Azi Uniunea Scriitorilor din Moldova dă premii scriitorilor din Republica Moldova.
Lista scurtă a fost publicată cu nonparel în Revista Literară. Care încă nu a ajuns la cititor.
Am fost un pic uimit: autori la a doua carte au intrat în competiție la  debut. Membrii juriului, niște dumnezei pentru câteva săptămâni peste literele române din Basarabia, cred că fac adevărate jocuri conspiraționiste, încercând, pe bune, să împace orgoliile scriitorilor noștri. Fiți siguri: scriitorii sunt oameni orgolioși, foarte orgolioși, altfel n-ar fi ajuns scriitori. Până la urmă, premiile se duc la scriitori. Cu mai mult sau mai puțin scandal.
Problema e că aceste premii interesează doar scriitorii. Și contează în literatură exact ca și corpul de literă a nominalizaților din Revista Literară.
Premiile USM nu vând cărți, nu fac traduceri, nu câștigă cititori. Ele îmbălsămează niște orgolii. Ale celor care devin laureați.
Iar cei mai orgolioși scriitori își retrag cartea din concurs. Cartea doar a apărut pentru membrii juriului. Nu este cartea cititorilor. Retrașii (sunt mai mulți, unii sunt buni, alții sunt foarte buni) vor apărea sau au apărut în anii trecuți sau în anii viitori printre dumnezeii literelor române din Basarabia. Ca președinți de juriu, ca membri de juriu.
Și atunci premiile USM vor fi văzute alături de Laika, bucăți de Soiuz, praf cosmic, meteoriți, piulițe și fecalele astronauților.
Iar cititorii își vor căuta de treaba lor cotidiană. În orașele și satele Basarabiei. Probabil, unii dintre ei se vor uita noaptea la cer.
Și vor vedea stele.