Căutăm Declarația de Independență. O copie. Nu mă trimiteți la Muzeul de Istorie al Moldovei. Nu e. Acolo este operația Iași-Chișinău. Niște pietre. Niște vârfuri de suliță. Niște mobilă românească. Care se vinde.
Nu există în niciun fel. Această Declarație de Independență. Nici pentru publicul larg. Nici pentru publicul ales. Nici pentru masoni. Nu este nici cu istorii oculte, nici fără istorii oculte. Nu o au nici cei care îi reproșează lui Cheianu că „iaca, ei votau Independența, da el făcea sex prin birouri”. „Unde este istoria înălțătoare a acelor timpuri!?” Mai bine întreabă ca Milea: „Unde, naiba, eram, când trecea viața mea?” Am răspunsuri. Dar nu sunt înălțătoare. Din care cauză dau drumul textului, cel puțin, Declarației de Independență. (Este banal și nu are nicio istorie ocultă ca cel al SUA cu acel joc de litere făcute de un scrib cu origini din Jmerinka cu ”America” vs ”Jmerinca”).
D E C L A R A Ţ I A
DE INDEPENDENŢĂ A REPUBLICII MOLDOVA
PARLAMENTUL REPUBLICII  MOLDOVA,  constituit  în urma  unor  alegeri libere şi democratice,
AVÂND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă  în  spaţiul  istoric şi etnic al  devenirii  sale naţionale;
CONSIDERÂND actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 şi  1812  ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi  cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a  istoriei şi de voinţa liber exprimată a  populaţiei  Basarabiei  şi Bucovinei;
SUBLINIIND dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria-parte componentă a teritoriului istoric şi etnic al poporului nostru;
LUÂND ACT de  faptul că Parlamentul multor state în declaraţiile lor consideră  înţelegerea  încheiată  la  23 august  1939,  între  Guvernul U.R.S.S. şi  Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor  politico-juridice  ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională “Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia” prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la  28 iunie 1991;
SUBLINIIND că  fără  consultarea  populaţiei din  Basarabia,  nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a  celei  din R.A.S.S. Moldovenească(Transnistria), formată  la  12 octombrie 1924,   Sovietul   Suprem  al  U.R.S.S., încălcând chiar prerogativele  sale constituţionale, a adoptat la 2 august 1940  “Legea U.R.S.S.  cu  privire  la formarea R.S.S. Moldoveneşti  unionale”,  iar Prezidiul  său  a  emis  la 4 noiembrie 1940  “Decretul  cu  privire  la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucraineană şi R.S.S.  Moldovenească”, acte  normative prin care s-a încercat, în  absenţa  oricărui  temei juridic  real,  justificarea  dezmembrării  acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la U.R.S.S.;
REAMINTIND că  în  ultimii  ani mişcarea  democratică  de  eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova şi-a reafirmat aspiraţiile de  libertate, independenţă şi unitate naţională, exprimate  prin documentele  finale ale Marilor Adunări Naţionale de la Chişinău din 27 august  1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, prin  legile şi hotărârile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea  limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin,  din  31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3  noiembrie 1990, şi schimbarea denumirii oficiale a statului, din  23 mai 1991;
PORNIND de la  Declaraţia suveranităţii Republicii Moldova, adoptată de  Parlament la 23 iunie 1990, şi de la faptul că populaţia Republicii Moldova,  exercitând dreptul său suveran, nu a participat la 17  martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la referendumul asupra menţinerii U.R.S.S.;
ŢINÂND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa  şi  în lume de democratizare, de afirmare a  libertăţii,   independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de drept şi de trecere la economia de piaţă;
REAFIRMÂND egalitatea  în drepturi a popoarelor şi dreptul  acestora la  autodeterminare, conform Cartei O.N.U., Actului final de la Helsinki şi normelor de drept internaţional;
APRECIIND, din  aceste  considerente, că a sosit ceasul cel mare  al săvârşirii  unui act de justiţie , în concordanţă cu istoria  poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional,
PROCLAMĂ
solemn, în virtutea  dreptului  popoarelor  la  autodeterminare,  în numele  întregii  populaţii  a Republicii Moldova şi în  faţa  întregii lumi:
REPUBLICA MOLDOVA  ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI  DEMOCRATIC, LIBER  SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC  DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.
În calitatea sa de STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:
SOLICITĂ tuturor statelor şi  guvernelor  lumii recunoaşterea independenţei  sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul  liber ales al Republicii, şi  îşi exprimă dorinţa  de a stabili relaţii politice, economice, culturale şi în alte domenii de interes comun cu ţările europene, cu toate statele lumii, fiind gata să procedeze la stabilirea de relaţii  diplomatice cu acestea, potrivit  normelor  de drept internaţional şi practicii existente în lume în această materie;
ADRESEAZĂ Organizaţiei  Naţiunilor Unite cererea de a fi admisă  ca membru cu drepturi depline în organizaţia mondială şi în agenţiile sale specializate;
DECLARĂ că este gata să adere la Actul final de la Helsinki şi la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitând, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi la mecanismele sale;
CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul  Republicii Moldova  privind  încetarea  stării ilegale  de  ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de  pe teritoriul naţional al Republicii Moldova;
HOTĂRĂŞTE ca  pe  întregul său teritoriu să se aplice  numai Constituţia,  legile  şi celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;
GARANTEAZĂ exercitarea  drepturilor sociale, economice, culturale şi a  libertăţilor  politice ale tuturor cetăţenilor  Republicii  Moldova, inclusiv ale persoanelor aparţinând grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki şi ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Adoptată la Chişinău,  de  Parlamentul  Republicii  Moldova,  la  27 august 1991