Azi au devenit publice datele Testului PISA, programul internațional care evaluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani la trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe. Altfel spus, e o măsurătoare și o proiectare a societății de mâine. La PISA 2018 au participat peste 612 000 de elevi din 79 de țări sau regiuni economice. În Republica Moldova au fost testați 5 300 de elevi din 236 de instituții de învățământ. Republica Moldova și alte câteva țări au susținut testul pe suport de hârtie. Ceilalți l-au susținut pe suporturi digitale.
Oficialitățile noastre au prezentat datele pentru RM ca pe un rezultat bun. Suntem printre cele 16 țări care nu au descreșteri la punctaje. Chiar avem și o ușoară creștere. Doar patru țări au mai crescut în punctaj.
Punctajul mediu al testului e de 487 de puncte la citire/lectură și de 489 de puncte la matematică și la științe. RM are 424 la citire și 421/428 la științe și matematică.
Raportul citit zice: RM are 43% de analfabeți funcțional. Asta înseamnă că ei citesc cuvintele și nu înțeleg sensul. Avem și 50 la sută de analfabeți din punct de vedere matematic (nu înțeleg cifrele). Media PISA privind nivelul minim de competență, alias analfabetism, e de 23%.
Dacă nu suntem analfabeți și înțelegem sensul cuvintelor și înțelegem rostul cifrele, atunci aproape fiecare al doilea tânăr de mâine din Republica Moldova va intra în legiunea de onoare a cretinilor.
Suntem pe locul 51 din 79.
Estonia este peste Finlanda. Estonia e fostă republică socialistă. În 30 de ani fără corupție, fără băieți șmecheri și fără scheme belicoase economice a reușit să se rupă de balastul trecutului și să depășească Finlanda, care era cea mai apreciată țară europeană ca model de educație după reformele pe care le-a introdus în sistemul educațional în anii 80 ai secolului trecut.
RM e peste Muntenegru, Mexic și Bulgaria. Dar catastrofa noastră e atât de gravă că nu trebuie să ne bucure catastrofa bulgarilor sau mexicanilor.
Iarna trecută am hălăduit prin gimnazii și licee din provincia profundă a Basarabiei. Avem copii minunați. Putem fi aproape de Estonia. Dar gimnaziile care produc analfabeți (clase prost încălzite, profesori încremeniți în cunoștințele lor din școala pedagogică sovietică, cu glod sub unghii, care au citit ultima carte la examenul de susținere a licenței de acu 50 de ani) trebuie închise. E criminal să ucizi viitorul copiilor pentru un loc de muncă al unui biet profesor. Vina este a noastră. Noi suntem vinovați pentru analfabeții de mâine.
Carolina
Domnule Erizanu, e putin ironic sa facti greseli intr-un articol despre analfabetizmul functional chiar din prima fraza!
c
Analfabeţi FUNCŢIONAL!
E un adverb ăla, nu un adjectiv.
De la publicatul lui ernu vi se trage.
Gheorghe Erizanu
@C: De la ochelari. Scuzați. Merci. Voi rectifica.
Gheorghe Erizanu
@C, @Oxana Glod: Revăzut, corectat, rectificat. Refăcut stilistic pe alocuri. Așa cum îi stă bine unui analfabet din punct de vedere funcțional. Merci.
Oxana Glod
Dar cuvântul Evoluează din prima frază nu doriți să-l revedeți?
Rapunzel fără barbă
Ultimul abzaț, văzut de la înălțimea vârfului turnulețului de fildeș, arată perfect, sună prostesc de perfect. “Glodul de sub unghii” este rezultatul acestei vederi din vârfuri. “Avem copii minunați”. Exact! Și profesori minunați, a căror glod de sub unghii urma să le compenseze timpul pentru lectură din cauza rahatului de salariu și a condițiilor la care i-au adus “criza”… Înțeleg că vrem că în Estonia. Dar în Estonia și elita e alta, inclusiv cea intelectuală, nu închisă că la noi în turnulețul de fildeș, gata oricând să arunce cu reproșuri “deștepte”.
Gheorghe Erizanu
@Rapunzel fără barbă: Îmi pare rău, turnurile de fildeș sunt goale. Nu avem elite.
Nick Arsa
Dragă Carolina,
Carolina wrote:
“Domnule Erizanu, e putin ironic sa facti greseli intr-un articol despre analfabetizmul functional chiar din prima fraza!”
Să reformulăm puțin critica dumneavoastră în “limba noastră cea română,”
01. Limba română se scrie cu diacritice, (adică cu aceste … mărunțele ă â î ș ț – Ă ă Â â Î î Ș ș Ț ț )
02. “Domnule Erizanu, e puțin” (au nu Putin) “ironic să faceti” (în loc de facti, fapte plural, într-o altă limbă) “greșeli într-un articol despre analfabetismul” (au nu analfabetizmul) “funcțional chiar din prima frază!”
Stimată Carolina, Când aveți chef a critica scriitura cuiva, în limba română, faceți-o măcar (au nu măgar) într-o manieră impecabilă, au nu cum ați făcut-o, într-o manieră jenant de penibilă.
Deeeh, … “a vedea paiul din ochiul cuiva, au nu eterna bârnă din propria ogradă.”
03 – infinit — Limba română se scrie cu diacritice. (adică cu aceste … mărunțele ă â î ș ț – Ă ă Â â Î î Ș ș Ț ț )
04 – infinit — Limba română se scrie cu diacritice. (adică cu aceste … mărunțele ă â î ș ț – Ă ă Â â Î î Ș ș Ț ț )
05 – infinit — Limba română se scrie cu diacritice. (adică cu aceste … mărunțele ă â î ș ț – Ă ă Â â Î î Ș ș Ț ț )
…….
Și așa mai departe …
Andrei
Comentariile cu privire la PISA, din păcate, desconsideră un aspect foarte important al educației, cum ar fi utilitatea educațională (pentru bunăstare). De ex., noțiunea de ”analphabetism functional” – oare în R. Moldova, dar și în multe alte părți ale lumii, sunt puțini oameni cunoscători de ”multe lucruri”, inclusiv multă matematică, etc., dar se chinuie în sărăcie? De ce? Prima concluzie ar fi că noțiunea de ”analphabetism functional” e ceva ce sună frumos la auz, dar nu coincide suficient de bine cu utilitatea economică a educației. Ca alternativă, în R. Moldova mai bine ar lua amploare discuțiile cu privire la Rata de Randament (din investițiile în educație) (vezi aici: ”Education at a Glance” https://bit.ly/2qLkfJl ).
Rezultatele testului PISA nu dezvăluie, de ex., de ce țările cu rezultate înalte la PISA sunt totuși rămase în urmă sub aspectul: (i) Rata Inovațională, sau (ii) PIB-ul pe cap de locuitor, sau (iii) libertatea economică în țară, doar să luăm numai câteva aspecte. Apropos, și Codul Educație din R. Moldova deja, în Art. 140. alin. (d), prevede expres că una din atribuțiile Ministerului Educației este de a: „efectua estimări și analize ale indicatorilor de randament economic și performanță în sistemul național de educație, pe care le publică pe pagina web oficială a ministerului”. Doar că, din păcate, acest aspect crucial de important pentru politica de stat cu privire la educație, și în domeniul educației, fie din greșeală sau intenționat, mai este ignorat.
Gheorghe Erizanu
@Andrei: Bun comentariu. Mulțumim.