Postfață de Eugen Lungu
„Volumul cel mai bun despre generația optzecistă n-a fost scris de un critic din România, ci de Nicolae Leahu de la Bălți. Asta, probabil, pentru că, deosebit de exegeții din țară, s-a ferit de partizanat, a făcut pur și simplu critică și istorie literară, pe deasupra, n-a lăsat pe din afară contextul în care respectiva generație a ieșit la lumină.” (Liviu Antonesei)
