Cele mai vechi localităţi basarabene sunt locuri de sălăşluire a străbunilor, sunt vetre de viaţă umană pe parcurs de secole şi milenii. Istoria neamului şi a ţinutului nostru se compune şi din micile istorii ale constelaţiei de aşezări rurale şi urbane. Pe teritoriul multora dintre aşezările din această regiune au fost descoperite vestigii arheologice ce datează din epoci preistorice. Aici s-au păstrat şi urme de activităţi umane din perioada romană a Daciei. Mai numeroase sunt satele din Evul Mediu, din perioadele timpurii şi cele de mai târziu. Vechile hrisoave ne amintesc de obştile săteşti şi de conducătorii lor (juzi, cneji, vătămani). Dinastiile domneşti şi vechile familii nobiliare sunt legate de acest spaţiu istoric. Au stăpânit aici moşii şi sate domnitorii ţării, oştenii, dregătorii şi demnitarii de curte de pe timpurile lui Alexandru cel Bun, ştefan cel Mare, Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu.
„Omul, înainte de neam, şi-a iubit familia, înainte de lume, şi-a iubit neamul şi partea sa de pământ, fie mare, fie mică, unde au trăit părinţii, unde el s-a născut şi şi-a petrecut anii de copilărie ce nu se mai intorc” (M. Kogălniceanu). Nostalgia casei părinteşti, dorul şi dragostea faţă de meleagurile natale ne înnobilează sufletul şi le ducem cu noi peste vremi, peste mări şi ţări, pentru a regăsi în ele, când suntem printre străini şi ne este greu, alinarea şi mângâierea tămăduitoare a sufletului.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.