Cosmin Perța în dialog cu Claudiu Komartin

Cosmin Perța în dialog cu Claudiu Komartin

Marți, 7 martie, la ora 18.00, vă așteptăm la librăria Cărturești Verona (strada Arthur Verona 13-15, București) la o discuție cu poeții Cosmin Perța, Claudiu Komartin și Miruna Vlada, pornind de la antologiile În mijlocul unei istorii tragice, imobile (poeme alese 2002-2022), de Cosmin Perța și Îngeriada, de Judith Meszaros, ediție îngrijită de Claudiu Komartin. Ambele volume au apărut în Cartier de colecție.

Evenimentul este parte din seria Dialoguri Cartier, organizată de Editura Cartier în parteneriat cu Librăriile Cărturești și Radio România Cultural. Lună de lună, doi scriitori vor dialoga pornind de la o temă care îi pasionează și de la cărțile lor. În februrarie, seria a debutat cu o discuție despre poezia feministă dintre Elena Vlădăreanu, Alina Purcaru și Paula Erizanu.

Despre În mijlocul unei istorii tragice, imobile (poeme alese 2002-2022), de Cosmin Perța: „În cartea sa de debut, Zorovavel (2002), Cosmin Perţa putea să lase impresia unui manierist cu vocaţia travestiurilor şi a măştilor estetizante. Ulterior, a experimentat mai multe formule poetice. În Santinela de lut (2006), poemele sale implicau deopotrivă vizionarismul tenebros, în registru apocaliptic, şi intuiția mecanismelor „inumane“ ale producţiei textuale, doar că autorul lui Zorovavel se dovedea atras mai mult de realul semnelor, al sistemelor informaţionale şi al excesului de imagini, care spun mult despre lumea actuală. Era o formulă care îl individualiza în momentul acela în raport cu ceilalţi vizionari şi fantaşti ai grupului 2000. Ulterior, va experimenta în câteva direcţii distincte, detaşându se de formula poemului asianic, înlocuit progresiv (ca în volumul Fără titlu, 2011), printr-o lirică lipsită de artificii stilistice. Cea mai recentă dintre cărţile sale, Cântec de leagăn pentru generaţia mea (2018), marchează deschiderea poetului spre contemporaneitatea socială şi politică, iar Cosmin Perţa se metamorfozează aici într-un diagnostician care întocmeşte fişa clinică a lumii actuale, dar nu cu detaşarea observatorului imparţial, ci cu implicarea afectivă a „ţapului ispăşitor“ confruntat cu „teroarea istoriei“.” (Octavian Soviany)

COSMIN PERȚA (n. 1982, Maramureș) este poet, prozator și eseist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și și-a continuat studiile în literatură la Universitatea din București, cu un masterat în literatura contemporană, obținând titlul de doctor cu o lucrare referitoare la literatura fantastică europeană. A publicat volume de eseuri, romane, povestiri și poezie. A obținut unele dintre cele mai importante premii literare românești și câteva rezidențe internaționale. Romanele sale au fost traduse în trei țări, iar fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 18 limbi. În literatura de specialitate românească și internațională există peste 500 de referințe la opera sa. În prezent este lector de literatură la Universitatea Hyperion din București.

„Judith Mészáros – poetă unică în toată literatura noastră de după 1990, cu un destin contorsionat și dramatic, are acum parte, in absentia, de o revenire pe deplin meritată. Reluarea integrală a celor două cărți pe care le-a publicat ar putea însemna redescoperirea cuiva care a ridicat în tot scrisul său problema unui rău profund al umanității noastre strivite de Istorie și Societate, căruia Mészáros a încercat să-i țină piept printr-o scriitură tumultuoasă, de un brav și apăsat eticism. Știm de la toți marii poeți care este prețul plătit pentru o asemenea înfruntare.” (Claudiu Komartin)

Claudiu KOMARTIN (n. 1983, București) este, începând din 2010, redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de editură Max Blecher. A publicat șase volume de poezie, de la Păpușarul și alte insomnii (Vinea, 2003) până la antologia Maeștrii unei arte muribunde. Poeme alese 2010-2017 (Cartier, 2017, 2018). Pentru cărțile sale a primit câteva dintre cele mai prestigioase premii literare din România: Premiul „Mihai Eminescu” Opus Primum (2004), Premiul Academiei Române pentru poezie (2007), Premiul pentru literatură acordat de PEN România (2018). Volumele sale au fost traduse în germană (2012), sârbă (2015), turcă (2015) și bulgară (2017). Coautor a două texte care au stat la baza unor piese de teatru, a tradus în limba română șase cărți de proză și patru de poezie (Kurt Vonnegut, JMG Le Clézio, Tahar Ben Jelloun, Philippe Claudel, Gheorghi Gospodinov, Gökçenur Ç. ș.a.). A editat și îngrijit aproape o sută de cărți și antologii de poezie românească și mondială, printre care Oameni obosiți de Andrei Bodiu (Cartier, 2016) și Sârmă ghimpată. Când focurile se vor stinge printre ruine. Poeți ai generației războiului (Cartier, 2018).

Miruna Vlada s-a născut în 1986 în București. A publicat 3 volume de poezii: Poemextrauterine (Editura Paralela 45, 2004; Premiul pentru debut al Asociației Scriitorilor din București), Pauza dintre vene (Editura Cartea Românească, 2007) și Bosnia. Partaj (Editura Cartea Românească, 2014; Premiul „Cea mai bună carte de poezie a anului 2014” la Gala Națională a Radio România Cultural). Selecții din poemele ei au fost traduse în limbile albaneză, bosniacă, engleză, franceză, germană, italiană, polonă, macedoneană, sârbă, spaniolă, suedeză, ucraineană. A studiat științe politice la București, Graz, Ljubljana și Berlin. În 2013 și-a obținut doctoratul în relații internaționale. În 2016 a primit bursa „Traduki Literary Residency” în Sarajevo. Pentru moment combină scrisul cu predarea studiilor est-europene la SNSPA București, cu activismul cultural în organizația PEN Club România și cu facilitarea de evenimente culturale. În prezent lucrează la primul său roman, Anticoncepțional.