Selma Lagerlöf
Selma Ottiliana Lovisa LAGERLOF (20 noiembrie 1858, Mårbacka, regiunea Värmland, Suedia - 16 martie 1940, Mårbacka), supranumită regina literaturii suedeze, a fost prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (1909) şi prima femeie în Academia Suedeză (1914). Încă de la 15 ani şi-a propus să devină scriitoare. În 1881 a plecat la Stockholm, unde a urmat cursurile unui liceu de fete, apoi şcoala pedagogică. Din 1885 până în 1895 a fost învăţătoare la şcoala de fete din Landskrona. În această perioadă a scris Gösta Berlings saga (1891; Povestea lui Gösta Berling), care, după o primire destul de rece în Suedia, a ajuns să se bucure de succes în urma traducerii în daneză. Faima cucerită a ajutat-o să obţină o bursă şi să călătorească (în Italia, Palestina), adunând astfel material pentru viitoarele cărţi, printre care Antikrists mirakcler (1897; Minunile Anticristului) şi Jerusalem (1901; Ierusalim). În 1904 a publicat Kristuslegender (Legende despre Isus), care s-au bucurat de succes şi continuă să fie reedi tate în perioada Crăciunului. Şi-a cucerit renumele interna ţional în primul rând datorită romanului în două volume Nils Holgerssons underbara resa genom Sverige (1907; Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia), tradus în şaizeci de limbi. Extraordinarul talent de povestitoare pe care l-a dovedit în numeroase nuvele sau romane o înrudeşte, prin stil, cu scriitorul danez Hans Christian Andersen.
