Dinu FLĂMÂND, scriitorul lunii iunie la Chișinău

Dinu FLĂMÂND, scriitorul lunii iunie la Chișinău

Institutul pentru Inițiative Culturale și Educaționale, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Cartier, organizează întâlnirea din iunie în cadrul Proiectului cultural CARTEA DESCHISĂ: SCRIITORI FĂRĂ FRONTIERĂ.

Invitatul lunii iunie este poetul și traducătorul, jurnalistul francez și diplomatul, originar din România, Dinu FLAMÂND.

În cadrul evenimentului se vor organiza două întâlniri.

Miercuri, 28 iunie, la ora 16.00, în Sala galbenă a Muzeului Național al Literaturii Române, se va desfășura seara de dezbateri cu tema „Forme de manifestare ale eului – poezie și traducere, jurnalism și diplomație”, moderată de directorul muzeului, Maria Șleahtițchi.

Joi, 29 iunie, la ora 18.15, la Librăria din Centru, va avea loc „O seară de poezie cu Dinu FLAMÂND: lecturi și dialog”, moderată de redactorul-șef al Editurii Cartier, Emilian Galaicu-Păun.

Intrarea este liberă.

Dinu FLĂMÂND (n. 24 iunie 1947, Susenii Bârgăului, Bistrița-Năsăud, România) este poet, eseist și traducător. A activat ca jurnalist francez și diplomat. Absolvent al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, membru fondator al cenaclului și revistei „Echinox”. În anii ’80, a plecat din România și s-a refugiat la Paris, denunțând regimul comunist din România. Locuiește în Franța până în 2010. A ocupat funcții în diplomația română. Ca poet și traducător, a fost apreciat cu mai multe premii naționale și internaționale.

OPERA
A debutat în anul 1971, cu volumul de versuri „Apeiron” (Editura Cartea Românească), după care au urmat alte peste douăzeci de cărți, între care: „Poezii” (1974); „Stare de asediu” (1983); „Viață de probă” (1998); „Dincolo”/ „De l’autre côté”, ediție bilingvă româno-franceză (2000); „Opera poetică”, 2 vol. (2007); „Stive de tăcere” (2011); „Veghea și Somnul, un an de sonete” (2016); „Om cu vâslă pe umăr” (2020); „Scaun la fereastră. Lisabona, jurnal de carantină, 2020-2021” (2022) ș.a.
Opera poetică a lui Dinu Flămând a fost tradusă în peste zece limbi ale lumii (spaniolă, franceză, engleză, portugheză, germană, neogreacă, macedoneană etc.) și numără 27 de titluri.

Scriitorul a semnat de asemenea eseuri critice, între care: „Introducere în opera lui G. Bacovia” (1979); „Intimitatea textului” (1985) ș.a.

Dinu Flămând desfășoară o impresionantă activitate de traducător din limbile spaniolă, franceză, engleză, italiană și portugheză. A semnat varianta românească a cărților lui Fernando Pessoa, Pablo Neruda, António Lobo Antunes, Luis García Montero, Marco Lucchesi, Marco Lucchesi, César Vallejo, Martin Booth, Umberto Saba, Jean-Claude Guillebaud, Samuel Beckett, Mario Luzi ș.a.
***
BĂIATUL CU SALAMANDRA
Când ierburile fierb către albastru
ies salamandre timpurii;
eşti bun
căci zeul ierbii ţi se urcă-n palmă
şi-n guşa lui simţi cum se zbate viaţa.
C-o salamandră înverzeşti cetatea
şi fierul se amestecă din ochi în sânge,
mai limpede să poţi vedea prin sânge
întoarcerea privirii dinspre moarte.
Soseşti împodobit cu salamandre
şi ţii reptila verde lângă buze,
atât de mult, că respiraţi spasmodic
parcă izbind cu valuri verzi de sânge.
Iar pielea are gust de clorofilă
cum îi adulmeci mersul
şi-i destul
c-o salamandră-n palmă să priveşti
întreaga viaţă ce ţi se întâmplă…
Pe negândite cum te-ntorci deodată
spre cel ce tace.
POEMUL FASTUOS
Singurătatea în adâncul retoric
tristețe de apă, nevorbitoare
— cu gura la gura înecatului sorbi
din el aer de sânge și apă.
Cu ochii deschiși în adâncul retoric
unde stă un poem fastuos.
Cu ochii larg deschiși spre fuioarele frazelor
Ultima vorbă a înecatului
bulbucește la suprafață într-o limbă străină.
UN S ÎNTORS
Un S întors, îl știu, un S întors
tăiai un S și-n grinzile de casă
și crucea parcă o făceai întoarsă
o singură mișcare: frunte…umăr
pe pieptul tău un mare S întors.
Așa scriai și N-ul, tot întors
„SUNT SÃNÃTOS” – ai scris atunci scrisoarea,
târziu de tot se risipea războiul
și te-ai întors tot cu un S întors.
Mai ai prin mâna stângă-un drum de glonte
pe unde fuge frigul și uitarea
și mă întrebi dacă va fi război
și-aș vrea să-ți scriu că nu, cu N întors
cum stă-n naivul alfabet? SPERANȚA!