Aisbergul poeziei moderne

Seria de autor dedicată scriitorului Gheorghe Crăciun reuneşte atât lucrări de proză, eseistică, publicistică, teorie şi critică literară deja consacrate, cât şi volume inedite, rămase în manuscris în arhiva sa.
În seria de autor au apărut până acum: Acte originale/Copii legalizate (variaţiuni pe o temă în contralumină), Mecanica fluidului (Culegere de lecţii introductive, cu exemple, definiţii, întrebări şi 36 de figuri incluse în text), Compunere cu paralele inegale, Scriitorul şi Puterea sau despre puterea scriitorului (ediţie revizuită a volumelor de publicistică Cu garda deschisă şi Reducerea la scară, care conţine şi multe texte nepublicate anterior într-un volum), Doi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul ei). Fragmente cu Radu Petrescu şi Mircea Nedelciu şi Imagini, litere şi documente de călătorie (inedit). Acestora li se vor adăuga romanele Frumoasa fără corp şi Pupa russa, cărţile de eseuri În căutarea referinţei şi Teatru de operaţiuni, dar şi câteva lucrări nepublicate până acum (Lentila sferică, Operaţii pe cărţi deschise, Mono-stereo). Seria va fi completată cu Trupul ştie mai mult. Fals jurnal la Pupa russa (1993-2000), la care se vor adăuga volume de poezie şi proză inedite, precum şi corespondenţa şi interviurile lui Gheorghe Crăciun.

„Punctul de vedere pe care îl propun aici e unul implacabil condiţionat de propria noastră actualitate. A apărut în câmpul limbajului poetic al ultimei jumătăţi a secolului XX o evidentă dimensiune antilirică (sau enunţiativă, cum au numit-o Wellek şi Warren), dimensiune nici astăzi consumată, afirmată programatic şi atât de imperativ, că ea ne obligă să o considerăm expresia unei mentalităţi poetice avându-şi deja o mai lungă tradiţie şi să vorbim chiar şi retroactiv, mergând până la mişcarea romantică, despre o poezie tranzitivă.” (Gheorghe Crăciun)

„Una dintre cele mai solide şi înnoitoare cărţi scrise la noi în ultimele decenii.” (Mircea Martin)

„Aisbergul poeziei moderne este aici pentru a ne demonstra plenar, ba chiar, aş îndrăzni să spun, copleşitor, că principala contribuţie teoretică a uneia dintre cele mai redutabile inteligenţe analitice şi creative ale generaţiei ’80 este dedicată integral eliberării gândirii noastre despre poezie, despre marea poezie care a marcat secolul al XX-lea, de obsesia abstractului, absconsului şi abstrusului.” (Caius Dobrescu)