BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//Editura și Librăriile CARTIER - ECPv6.16.2//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-WR-CALNAME:Editura și Librăriile CARTIER
X-ORIGINAL-URL:https://cartier.md
X-WR-CALDESC:Evenimente pentru Editura și Librăriile CARTIER
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Helsinki
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20250330T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20251026T010000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20260329T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20261025T010000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20270328T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20271031T010000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;VALUE=DATE:20260902
DTEND;VALUE=DATE:20260907
DTSTAMP:20260826T232936
CREATED:20260826T092420Z
LAST-MODIFIED:20260826T092728Z
UID:36851-1788307200-1788739199@cartier.md
SUMMARY:Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău 2026
DESCRIPTION:Joi\, 3 septembrie \nOra: 13:30 – 13:55 Dezbatere: Mozaicul\, propagandă sovietică sau patrimoniu național\, pornind de la albumul Stații auto cu mozaic de Ștefan Susai. \nParticipă: Tudor Zbârnea\, Alex Buretz\, Ștefan Susai și Emilian Galaicu-Păun \nLocație: Mediacor\, USM \n„În carte am inclus practic stațiile care existau în momentul documentării. Între timp\, unele au dispărut sau au fost demolate\, altele au fost deteriorate. Lucrarea este\, în esență\, un inventar al unei realități aflate în schimbare.” (Ștefan Susai) \nȘTEFAN SUSAI\, scriitor\, cercetător\, fotograf\, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; absolvent al Facultății de Drept a Universității din Oradea\, cu formare în jurnalism (specializarea Management radio) la Sofia\, Bulgaria (2002–2003). Între 2004 și 2008 a coordonat biroul Radio France Internationale Iași\, în calitate de director; doctorand al Universității de Stat din Moldova\, unde cercetează publicistica literară de la Rampa\, cu accent pe Alexandru Robot și Liviu Rebreanu. Publică constant studii de critică și cercetare literară în reviste de cultură. \nÎntre 2021 și 2024 a semnat în revista Timpul rubrica „Jurnalul unui fotograf”\, dedicată oamenilor și satelor din Republica Moldova. Fotografiile sale sunt prezente în mod constant în presa culturală din România\, Republica Moldova și din spațiul internațional. \nCărți publicate (selectiv): Ultima casă din URSS\, Timpul\, Iași (2009); Miroslava. Memoria timpului. Mărturii de la începutul secolului XX\, Tipo Moldova\, Colecția Academica (2015); Hora cu cinci fete\, Junimea\, Iași (2017); Scrisori către Ion Druță\, Cartier\, Chișinău (2022); Coarnele Caprei 365. Anotimpurile satului\, PIM (2023); Nostalgia. Albota de Jos\, PIM (2025); Văratic. Album de familie\, PIM (2025). \nTudor ZBÂRNEA este pictor și directorul Muzeului Național de Artă al Republicii Moldova. \nAlex BURETZ este caricaturist. \nEmilian GALAICU-PĂUN este scriitor și redactor-șef al Editurii Cartier. \nOra: 14:00 – 15:00 Dezbatere: Să devii cel care ești cu adevărat\, pornind de la volumele M-a făcut mama existențialist și Să devii cel care ești cu adevăra\, de Constantin Cheiainu. \nParticipă: Zinaida Bolea\, Vitalie Ciobanu\, Constantin Cheianu și Emilian Galaicu-Păun \nLocație: Mediacor\, USM \n„Prin Să devii cel care ești cu adevărat\, cunoscutul scriitor\, dramaturg și publicist Constantin Cheianu continuă demersul început cu volumul M-a făcut mama existențialist (2025)\, o scriere hibridă\, aflată la granița dintre memorialistică\, diaristică și proză confesivă\, ce reprezintă în sine un veritabil act de curaj\, deoarece implică înlăturarea tuturor măștilor sociale protectoare. Această nouă carte implică însă o expunere și mai mare\, și mai riscantă\, pentru că autorul își devoalează toate mecanismele psihice\, intime care i-au modelat personalitatea.” (Șerban Axinte) \nCONSTANTIN CHEIANU (născut în 1959\, în s. Trușeni\, Strășeni)\, dramaturg\, prozator\, publicist. După absolvirea Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Chișinău (1982)\, devine redactor la hebdomadarul „Literatura și arta”\, unde debutează cu nuvela Rouă tânără. Cofondator\, împreună cu regizorul Alexandru Vasilache\, al Teatrului de Buzunar (1993)\, pe scena căruia este montată dramatizarea sa după romanul lui Gabriel García Márquez Un veac de singurătate. Prima piesă originală a autorului\, Plasatoarele\, este premiată de Ministerul Culturii al Republicii Moldova și montată la Teatrul „Eugène Ionesco” (regia Alexandru Cozub)\, spectacolul cucerind Marele Premiu al Festivalului Naţional de Dramaturgie (1998). În același an\, este distins cu Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru volumul Luministul (Editura Arc\, 1997)\, iar în 1999 apare\, la Editura Cartier\, prima parte – Totul despre mine! (Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) – a ceea ce avea să devină\, zece ani mai târziu\, dilogia autobiografică Sex & Perestroika. Volumul a stat la baza unui spectacol cu același nume\, montat în anul 2014 de Luminița Țîcu la Teatrul-Laborator „Foos-book”. Între 1999 și 2017\, unsprezece piese ale autorului sunt montate pe scene din România\, Republica Moldova și Ucraina. Spectacolul Luna la Monkberry (Golanii revoluţiei moldave)\, în regia lui Alexandru Grecu\, este distins cu Marele Premiu al Festivalului Naţional de Dramaturgie organizat de Teatrul „Satiricus” (2008). În anul 2018\, la Editura Cartier apare romanul său Ultima amantă a lui Cioran. Tot la Cartier publică\, în 2020\, romanul Dependența\, iar în 2021\, volumul de proză scurtă Hotel California. Din anul 2010 până în 2023 a realizat două emisiuni de satiră politică: Ora de ras și Mai pe scurt la postul de televiziune Jurnal TV. \nZinaida BOLEA este istoric și psiholog Zina. A studiat impactul psihologic al deportărilor organizate de regimul sovietic în RSS Moldovenească în anii 1940-1950. \nVitalie CIOBANU este scriitor. Cea mai recentă carte: „Stat captiv”\, mod de folosire: Republica Moldova\, Editura Cartier\, 2024.\nEmilian GALAICU-PĂUN este scriitor și redactor-șef al Editurii Cartier. \nVineri\, 4 septembrie \nOra 13:00 – 13:45 Lansare de carte: Șuruburi\, șaibe\, cuie\, piulițe de Adela Greceanu \nDialog: Adela Greceanu și Emilian Galaicu-Păun \nLocație: MNLR\, str. Mateevici\, nr.79 \n„Cu o imagine a Adelei Greceanu\, poezia e asemenea vitraliilor care se văd mai bine cînd trece lumina prin ele. Lumina inteligenţei\, a empatiei. Adunate la un loc\, cărţile Adelei Greceanu se leagă într-un story poetic coerent\, singular în peisajul poeziei actuale.” (Simona Popescu) \nADELA GRECEANU (născută în 1975\, la Sibiu) este scriitoare şi jurnalistă la Radio România Cultural. A debutat în 1993 în revista Euphorion\, cu un grupaj de poeme prezentate de Iustin Panța. Prima carte de poezie\, Titlul volumului meu\, care mă preocupă atît de mult…\, Editura Eminescu\, îi apare în 1997. Primește pentru ea Marele Premiu „Cristian Popescu” şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu. Marin Mincu include cîteva poeme din acest volum în antologia critică Poezia română actuală. De la Adela Greceanu la Leonid Dimov\, Editura Pontica\, 1998. Au urmat volumele de poezie Domnişoara Cvasi\, Editura Vinea\, 2001\, Înţelegerea drept în inimă\, Editura Paralela 45\, 2004\, Și cuvintele sînt o provincie\, Cartea Românească\, 2014\, volum pentru care a primit premiul pentru poezie al revistei Observator cultural și mențiunea specială pentru „Cea mai bună carte a anului” la Gala Industriei de Carte din România. În 2008 a publicat romanul Mireasa cu şosete roşii\, la Editura Polirom\, tradus în limba maghiară. În 2018 a publicat Povestea lui Vasile Alecsandri\, Editura Muzeelor Literare\, Iași\, în colecția „Scriitori de poveste”\, un proiect FILIT. A scris texte de proză pentru volumele colective: Cartea cu bunici\, Editura Humanitas\, 2007\, Prima mea dezamăgire în dragoste\, Editura Art\, 2009\, Prima mea călătorie în străinătate\, Editura Art\, 2010\, Prima mea carte\, Editura Art\, 2011\, Prima dată\, Editura Art\, 2013\, Dublă expunere\, Editura Trei\, 2014\, 16 prozatori de azi\, Editura Humanitas\, 2018. Este prezentă în volumul Un secol de poezie română scrisă de femei\, volumul I\, Editura Cartier\, 2019. A participat la scrierea celui mai rapid roman din lume\, Moș Crăciun & Co.\, Editura Art\, 2012. În 2018 a cîștigat cu povestirea Dar dacă prima ediție a Le Prix Boccace (Premiul Boccaccio) acordat unei povestiri românești de asociația franceză „Tu connais la nouvelle?”. A participat la numeroase festivaluri literare şi a susţinut lecturi în România şi în străinătate\, iar fragmente din cărţile sale au fost traduse în germană\, engleză\, suedeză\, neerlandeză\, franceză\, spaniolă\, catalană\, greacă\, maghiară\, italiană\, turcă\, slovenă\, sîrbă\, croată\, poloneză. Realizează\, împreună cu Matei Martin\, emisiunea „Timpul prezent”\, difuzată în fiecare seară la Radio România Cultural. \nEmilian GALAICU-PĂUN este scriitor și redactor-șef al Editurii Cartier. \nOra: 15:15 – 16:30 Lansare de carte: Când monografiștii au trecut Prutul. Cornova 1931 – un altfel de bilanț\, ediția coordonată de Cosmina Timoce-Mocanu și Zoltán Rostás. \nParticipă: Nicolae Enciu\, Vasile Șoimaru\, Cosmina Timoce-Mocanu\, Zoltán Rostás și Emilian Galaicu-Păun \nLocație: Mediacor\, USM. \nPovestea acestui volum începe nu cu o idee\, ci cu un obiect al memoriei: un bust al lui Dimitrie Gusti executat de sculptorul lon Zderciuc și destinat Cornovei\, la împlinirea a 95 de ani de la cercetarea monografică a localității.\nFiu al satului\, profesorul Vasile Șoimaru a inițiat momentul aniversar odată cu festivitățile dezvelirii bustului și\, la această veste\, s-a mobilizat Cooperativa Gusti din București – un grup de prieteni angajat în studierea Școlii Sociologice care îmbrățișase\, în 1931\, ideea cercetării satului Cornova. \nZoltán ROSTAS este sociolog\, profesor emerit al Universității din București\, profesor de onoare al Universității Sapientia\, inițiator al grupului independent de cercetare Cooperativa Gusti. Începând cu Monografia ca utopie (Paideia\, 2000)\, a publicat 15 volume de istoria sociologiei și istoria socială a Școlii Sociologice de la București. A realizat 19 volume de studii despre trecutul sociologiei interbelice și est-europene\, împreună cu Ionuț Butoi\, Marin Diaconu\, Irina Nastasă-Matei\, Florentina Țone\, Martin L. Salamon\, Dragoș Sdrobiș și Theodora-Eliza Văcărescu. În colaborare cu Antonio Momoc\, Irina Muntean\, Nicole Salamon\, Sorin Stoica\, Florentina Ţone și Theodora-Eliza Văcăresu\, a întocmit 13 antologii de istorie orală. Alături de Ionuț Butoi\, Mihai Gaiță\, Cosmina Timoce-Mocanu și Theodora-Eliza Văcărescu\, a coordonat 19 numere speciale ale revistelor academice „Les Études Sociales”\, „Transilvania”\, „Szociális Szemle”\, „Sociologie Românească”\, „Revista Română de Sociologie”\, „Acta Sapientia. Social Analysis” și „Sfera Politicii”. \nNicolae ENCIU este istoric. \nVasile ȘOIMARU este semnatarul Declarației de Independență a Republicii Moldova. \nCosmina TIMOCE-MOCANU este etnolog și face parte din Cooperativa Gusti. \nEmilian GALAICU-PĂUN este scriitor și redactor-șef al Editurii Cartier. \nOra: 16:30 – 17:25 Lansare de carte: Un fascism românesc. Istoria Gărzii de Fier și Ceaușescu. Dictatorul ambiguu de Traian Sandu. \nDialog: Traian Sandu și Emilian Galaicu-Păun \nLocație: Mediacor\, USM. \n„Abordarea lui Traian Sandu este pasionantă: cum s-a putut construi\, în jurul unei ideologii naționale\, ortodoxe\, salvatoare\, o mișcare ce cunoaște o evoluție semnificativă între 1929 și 1932? Rolul mentorilor\, al intelectualilor\, universitarilor\, teologilor\, filosofilor apropiați de Legiune a fost studiat după 1990\, manifestările și practicile antisemitismului au fost analizate\, dar rămânea de înțeles ce anume i-a determinat pe țărani să încline spre Legiune. Penetrarea mediilor muncitorești va urma la mijlocul anilor 1930. Autorul subliniază un aspect care îl incită pe cititor la meditație: rolul ritualului\, uniformelor\, decorațiilor\, drapelelor\, cântecelor\, marșurilor. Tot atâtea instrumente de adunare.” (Catherine Drandin) \n„O biografie magistrală\, bazată pe o foarte importantă muncă de arhivă\, care ne invită să reflectăm la entuziasmul pe care-l exercită dictatorii sângeroși înainte de a-și arunca țările lor în coșmar.” (Le Figaro Histoire) \nTRAIAN SANDU (născut pe 9 ianuarie 1967 la Bucureşti\, plecat din România în 1977) este agregat şi doctor habilitat în istorie contemporană\, fost student la École normale supérieure din Saint-Cloud\, Franţa. Actualmente\, profesor agregat în Studii europene la Universitatea Paris 3 – Sorbonne Nouvelle. Este autor al unei teze consacrate relaţiilor internaţionale (Le Système de sécurité français en Europe centre-orientale\, l’exemple roumain (1919 à 1933)\, Ed. L’Harmattan\, 1999) şi al unei teze de habilitare pentru a conduce cercetări (Un fascisme roumain. Histoire de la Garde de fer\, Ed. Perrin\, 2014). A făcut parte din comisia de publicare a Documentelor diplomatice franceze pentru anii ’20 pe lângă Quai d’Orsay. Totodată\, este autorul unei Istorii a României (Histoire de la Roumanie)\, Ed. Perrin\, 2008\, tradusă în bulgară (2010). Biografia Ceauşescu. Dictatorul ambiguua apărut la Ed. Perrin. \nEmilian GALAICU-PĂUN este scriitor și redactor-șef al Editurii Cartier. \nSâmbătă\, 5 septembrie \nOra: 13:45 – 14:30 Dezbatere: Între imperiu și stat-națiune: elite și proiecte politice privind Basarabia\, pornind de la volumele De la Petersburg la Chișinău. Strategii imperiale în Basarabia 1812-1828\, de Sergiu Boțolin și Confruntări post-imperiale. Proiecte transnaționale ale Basarabiei la Paris și în alte părți 1917-1922\, de Svetlana Suveică. \nParticipă: Virgil Pâslariuc\, Svetlana Suveică\, Sergiu Boțolin\, Andrei Cușco și Gheorghe Erizanu. \nLocație: Mediacor\, USM. \n„ …în pofida unor clișee istoriografice persistente\, Imperiul Rus apare ca o entitate politică neomogena și sub-guvernată. Statul rus era nevoit sa recurgă la strategia administrării indirecte din motive pragmatice\, determinate de insuficiența resurselor\, caracterul inadecvat al aparatului birocratic sau loialitatea incertă și mereu contestată din regiunile periferice. În aceeași cheie\, este la fel de pertinentă afirmația lui Sergiu Boțolin\, conform căreia «traiectoria Basarabiei între 1812 și 1828 ilustrează limitele structurale ale guvernării indirecte în cadrul Imperiului Rus»\, reprezentând un răspuns pragmatic la insuficiența resurselor administrative\, informaționale și umane ale centrului.” (Andrei Cușco) \n„Viețile și opiniile acestor „oameni de altădată” sunt cel puțin la fel de fascinante ca și bine cunoscutele povești de succes ale unor moldoveni precum Pantelimon Halippa și Ioan Pelivan\, care au militat pentru reunificare în anii tumultuoși 1917–1918\, la Chișinău. Dintr-odată\, istoria pare să fie plină de concepte fluide\, inițiative eșuate\, politicieni ezitanți\, contingențe istorice și electorat confuz. … Autorul merită respect pentru că a îndrăznit să redeschidă o narațiune uzată\, și totuși\, a reușit să ofere cititorului un nou tablou lucid și bine fundamentat.” (Wim van Meurs) \nSergiu BOȚOLIN (n. 2 iulie 1988\, Chișinău) este istoric și lector universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova\, unde predă discipline de istorie modernă și civilizație europeană. A urmat o formare academică pluridisciplinară: licențiat în finanțe la Academia de Studii Economice a Moldovei (2010) și în istorie la Universitatea de Stat din Moldova (2014)\, master în administrarea afacerilor (ASEM\, 2012) și în istorie (USM\, 2016). Și-a susținut doctoratul în istorie în 2024. Cercetările sale se concentrează pe istoria Basarabiei în cadrul Imperiului Rus\, cu accent pe dinamicile centru-periferie\, rolul elitei locale și mecanismele de integrare a provinciei în structurile imperiale. Din 2016 este coordonator al Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău. \nSVETLANA SUVEICĂ s-a născut la 14 martie 1971 în satul Gașpar\, raionul Edineț\, Republica Moldova. Licențiată a Facultății de Istorie\, Universitatea de Stat din Moldova (1993)\, cu un doctorat în istoria românilor la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași (1999). A obținut titlul de Doctor habilitat în istoria Europei de Est și Sud-Est la Universitatea din Regensburg\, Germania (2021). Este cercetător la Institutul Leibniz de Studii Est și Sud-Est-Europene (IOS) din Regensburg și profesor asociat al Universității din Regensburg.\nA publicat monografiile: Post-imperial Encounters: Transnational Designs of Bessarabia in Paris and Elsewhere\, 1917-1922\, Berlin\, Boston\, De Gruyter Oldenbourg 2022; Basarabia în primul deceniu interbelic (1918-1928): modernizare prin reforme\, Chișinău: Editura Pontos\, 2010; Individ i korporațiia v publicinom prostranstve\, Vilnius: European Humanities University Press\, 2011 (coautor\, împreună cu Olga Breskaya).\nA coeditat în volumele colective: Nationalism From Below in the East\nEuropean and Soviet Borderlands\, Popular Responses to Nation-Building\, 1900-1940 (coeditor\, împreună cu Petru Negură și Andrei Cușco)\, London: Bloomsbury Academic\, 2025; Istoriografie şi politică în estul şi vestul spaţiului românesc (coeditor\, împreună cu Ion Eremia\, Sergiu Matveev\, Sorin Șipoș)\, Chișinău-Oradea: Cartdidact/Editura Universității din Oradea\, 2009.\nVolumul Post-Imperial Encounters este distins cu Premiul bianual al Societății de Studii Românești pentru cea mai bună carte (2022/2023). \nVirgil PÂSLARIUC este istoric și coordonatorul colecție Cartier istoric. \nAndrei CUȘCO este istoric\, stabilit la Iași. \nGheorghe ERIZANU este editor și directorul Editurii Cartier.
URL:https://cartier.md/eveniment/salonului-international-de-carte-bookfest-chisinau-2026/
LOCATION:MediaCor\, Strada Alexei Mateevici 60\, Chișinău\, Moldova\, Republic of
CATEGORIES:Târguri de carte, Festivaluri
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://cartier.md/wp-content/uploads/2026/08/787556817_1468275675334238_336328685803489486_n-1.png
END:VEVENT
END:VCALENDAR