Editura Cartier
Duminică, 23 Aprilie 2017
 
Colecții

Colectia CARTIER Rotonda

„Personajul poemelor nescrise îi seamănă probabil prin ceva autoarei, dar în partea retrasă timid între „tăceri babilonice”, între ezitări, autocontestări și contestări ritualice din afară, pe care ea însăși le regizează până la dezagregare – „am ieșit un praf atât de mărunt/ o minune de pulbere rafinată”. E ca fața nevăzută a Lunii. Căci la vedere avem un om care mi s-a părut întotdeauna hotărârea însăși, ba poate cu ceva fibră de oțel în el, deoarece l-am văzut gata să-și apere adevărul fără aproximări.” Eugen Lungu
Deschide cartea.

Dosar de presă:
Cartea de poezie a anului 2010
Dumitru Crudu, decembrie 2010, Timpul
Încă o carte „cromatică”, în titlu, copertă ş.a.m.d. (Exerciţiul cromatic nu e accidental, există un grupaj întreg care testează valenţa poetică a culorilor, poeme în vernil; galben pastel; alb tăbăcit; roşu acrilic; verde vâscos…). Într-un sens, aceeaşi fază de „tranziţie”: poezie minimalistă placată pe jocurile livreşti, textuale, postmoderne.
Mircea V. Ciobanu, septembrie 2010, Sud-Est Cultural

Textele din ciclul Oleandrii mă strigă roz invocă făptura mamei, trecută dincolo; sînt, de fapt, mesaje onirice venite de la cea pentru care „lipsa trupului” e „pierderea mea cea mare” („draga mea/ a mă reîntrupa nu pot/ inconsistenţa e/ singura mea povară”).
Lucia Ţurcanu, iulie 2010, Jurnal de Chişinău

La rândul său, Emilian Galaicu-Păun a spus că Maria Şleahtiţchi este poetă care vine firesc dinspre cultură. „Când spun firesc, mă gândesc la acel univers rustic, care este hiperprezent în textele sale. Când vorbesc despre cultură, mă gândesc la autoarea unor studii profesioniste făcute la cel mai înalt nivel şi această îmbinare - dintre firescul trăirilor şi omul de bibliotecă - la ea a dat un cocktail care împuşcă, după cum s-a văzut.
Nicolae Roibu, iunie 2010, Timpul

E ca fața nevăzută a Lunii. Căci la vedere avem un om care mi s-a părut întotdeauna hotărârea însăși, ba poate cu ceva fibră de oțel în el, deoarece l-am văzut gata să-și apere adevărul fără aproximări.
Andra Rotaru, aprilie 2010, www.agentiadecarte.ro

56 pag. Format 130X195. Brosat. ISBN 978-9975-79-617-0


Interviuri intre vehementa si emotie

(...) am dorit sa string intr-o carte nume reprezentative ale culturii romane (Nicolae Manolescu, Matei Calinescu, Mihai Sora, Matei Visniec, Antoaneta Ralian, Andrei Plesu, Andrei Serban, Livius Ciocarlie, Paul Cornea, Alexandru Paleologu, Gabriela Adamesteanu, Gheorghe Craciun, Dumitru Tepeneag, Nora Iuga, Gabriel Liiceanu, Gabriela Melinescu, Stefan Agopian, Mircea Cartarescu, Neagu Djuvara, Gelu Ionescu, Petru Cimpoesu, Bujor Nedelcovici, Mircea Horia Simionescu, Victor Rebengiuc, Marcel Iures). Sint personalitati care pot depune marturie despre timpul tumefiat in care ne miscam, despre tranzitia apasatoare, despre balansul intre doua lumi: comunista si postcomunista. Selectia mea a urmarit ca, prin aceste interviuri, sa arat care au fost si sint personajele acestei lumi, marile teme, marile framintari, ce placeri, ce idiosincrazii, ce obsesii exista in cultura romana de azi. Ovidiu Simonca
Deschide cartea.


Dosar de presa:
"Pot sa va mai enervez cu ceva?", va reamintesc ca ne întreba Ovidiu Simonca pe coperta remarcabilei sale carti de interviuri. Dupa ce am citit-o, eu îi pot raspunde: în felul acesta, si cu asemenea interlocutori, da.
Daniel Cristea-Enache, martie 2010, revista Cultura

Cartea de interviuri a lui Ovidiu Şimonca, „Pot să vă mai enervez cu ceva?” reconfirmă legea nescrisă a scriitorului: nu există talent, geniu, măreţie, valoare literară dacă nu eşti un indiscret adevărat, un curios nebun şi, regula numărul unu, dacă nu ştii să întocmeşti o bîrfă ca lumea despre alt personaj din lumea literară sau despre tine însuţi.
Costi Rogozanu, martie 2010, blog www.voxpublica.ro

„Cei doi sunt foarte porniţi pe Adrian Marino, ei, nişte oameni vii, sunt virulenţi faţă de un mort. Iertaţi-mă, dar mi s-a părut că lipseşte acea notă creştinească, în care să fii ceva mai îngăduitor cu un om care nu-ţi mai poate răspunde”, consideră publicistul Ovidiu Şimonca, care aspiră la o presă culturală în care să semneze atât Gabriel Liiceanu, cât şi Adrian Marino, dar şi la o diversitate a opţiunilor culturale şi politice.
Mihaela Simona Guerra, februarie 2010, Evenimentul zilei

Incomod, dar totdeauna pertinent, permanent iscoditor şi nemulţumit cu puţinul şi banalul, Şimonca este, după gustul meu de refuznic al interviurilor, singurul întrebător din presa noastră intelectuală care, de la Tita Chiper încoace, are toată îndreptăţirea să-şi selecteze interviurile într-un volum de incontestabilă semnificaţie literară, dincolo de zi şi de clipă.
Radu Cosașu, ianuarie 2010, Dilema veche

Principala idee ce răzbate din carte este drumul sinuos pe care literatura română l-a parcurs în această perioadă, de la lipsa de vizibilitate internaţională la o anumită recalibrare europeană.
Interviu realizat de Dumitru Crudu cu autorul Ovidiu Șimonca, decembrie 2009, Radio Europa Liberă

Însuşi autorul a mărturisit că titlul i-a fost inspirat dintr-un interviu cu Gabriel Liiceanu, în care l-a întrebat chiar aşa: “Pot să vă enervez?”, iar Andrei Pleşu a dat ulterior un titlu la un comentariu de-al său chiar aşa, probabil reuşind chiar să se enerveze.
Ilă Citilă, decembrie 2009, blog de carte bookiseala

Video www.youtube.com

424 pag. Format 130x195. Brosat. ISBN 978-9975-79-604-0


"Perfectionist sau nu, Emilian Galaicu-Paun e unul dintre cei mai culti (ba chiar oculti) poeti romani contemporani...Cat despre titlul cartii, Arme graitoare (decalc din frantuzeste: armes parlates), semnificatia-i e aceea din, intre altii, marele Hasdeu (cf. Etymologicum, s. Basaraba), transprutic, si el, ca em. g.-p.,-anume: "Se stie ca si in veacul de mijloc o mare parte din marci(le) nobilitare erau ceea ce se numeste in eraldica "armes parlantes", "figurae paronomasticae", adeca pe pecete sau pe steag figuraru lucruri al caror nume, peste tot sau macar intrucatva, aducea aminte de numele familiei nobile respective."
Serban Foarta
Deschide cartea.

Dosar de presă:

Book launch organized by RCINY. The anthology represents a joint effort to bring one of the most significant recent Eastern European literary phenomena – Romanian post-communist poetry – to U.S. readers. Published by Talisman House, with funding from RCI’s Translation and Publication Support Program, the anthology coordinated by Doru Paul Mugur gathers more than 40 [...]
Răzvan Țupa, ianuarie 2012, www.poetic.ro

Basarabia poeziei genuine și premoderne a lui Grigore Vieru sau Nicolae Dabija se sincronizează dintr-odată prin Emilian Galaicu-Păun cu avangarda poeziei scrise în România. Lasând la o parte debutul repudiat de autor, care va aprecia ulterior că a „pășit cu stângul“, si începând cu „Abece-dor“ (1989) și mai ales cu „Levitații deasupra hăului“ (1991), primul volum receptat propriu-zis în România, critica a putut observa dublul caracter neoexpresionist și oracular, ce derivă o „grafie a spaimei și a neliniștii“ dintr-o poetică bazată pe o „religie a rostirii, pe o investitură“ (Al. Cistelecan). Poemele sunt supuse unei compresii ermetizante și unei reducții eliptice în urma cărora suferă nu sensul, ci habitudinile leneșe.
Mihai Iovanel, revista Cultura, decembrie 2011

Nu proza mea continuă o experiență poetică, ci poezia se hrănește din proză: fiecare poem se construiește pe osatura unui fapt de viață (în proză), cristalizîndu-se momentan (de la Faust-ul goethean citire: „verweile doch, du bist so schon!“) atunci cînd limbajul – și abia acum începe poezia! – atinge ceea ce s-ar numi point de mire.
Interviu realizat de Mihail Vakulovski cu Em. Galaicu-Păun, iulie 2011,
Observator cultural

Emilian Galaicu-Păun - Poetry translated by Adam J. Sorkin & Claudia Serea
Martie 2011, site de cultura www.
connotationpress.com

It is for this reason that I prefer to talk with or about big writers or affiliate myself to different literary groups rather than subscribe to the academic chorus conducted by the centre.
SJ Fowler, ianuarie 2011, revista 3:am magazine

 ...nu încape îndoială în privinţa faptului că poetul îşi selectează cititorii, fără a risca pe contul poeticităţii, dar condamnându-l pe morfologul „prin cumul gropar” ce-şi impune o cruntă acţiune: „sensu-ngropat în cuvânt să rămână / nepătruns de prostime şi ploi (...)”.
Viorica-Ela Caraman, decembrie 2010, revista Limba romana

Versul ramificat de obicei al poemelor cotrobaieste in toate cotloanele micii/marii experiente de viata care se transmite, intre garzi carturaresti, ca pentru a exploata orice zvacnet propus transcrierii pe pagina, cu constiinta concurentei imediate a „literei”, inregistrata insa, cum spuneam, fara mari nelinisti...
Ion Pop, noiembrie 2010, revista Tribuna

Avem la Emilian Galaicu-Păun o atingere care face rapid banalul cotidian să decoleze în sfere poeticului, ca în (po)em cu vedere de stînga, dar şi inteligenţa / priceperea de a-l aduce înapoi pe pămînt, îmbogăţit de scurta călătorie la mare înălţime: “a scrie cum ai respira”.
Romulus Bucur, septembrie 2010, revista Arca

Poemele lui G.-P. se individualizează printr-o autoreferenţialitate la „gradul 3”, am putea spune: „materialitatea textului” este la el erotizată, în timp ce corpul este reprezentat metaforic ca un text (şi un palimpsest).
Petru Negură, august 2010, blog www.petrunegura.blogspot.com

Neobișnuit poet acest Emilian Galaicu-Păun! Știu că fiecare poet e neobișnuit, unic etc. Totuși în cazul lui ciudățeniile sînt mai multe și mai mari, efortul cititorului de a-l descifra este substanțial deși, la un anumit nivel, poezia sa poate „trece rampa” într-un recital la prima audiție.
Horia Gârbea, iulie 2010, blog www.horiagarbea.blogspot.com

Când mai toată lumea cheamă pe toată lumea la arme, Emilian Galaicu-Păun ne cheamă la carte. N-ar fi rău să dăm curs invitației lui Cher poète
Dorin Tudoran, mai 2010, blog www.dorintudoran.com

Mi-am ingaduit eu insumi sa vorbesc altadata de o structura oximoronica a temperamentului poetic al lui Galaicu-Paun: pe de o parte, o electricitate imaginativa care se angajeaza spontan in stihiale, pe de alta parte o poetica de migala, devotata jocurilor lexicale si celor mai subtile legaturi simbolice; un artizanat de detalii, asadar, contrapunctand o impetuozitate vizionara.
Al. Cistelecan, mai 2010, revista Cultura

Chiar numele poetului este scris cu graffiti pe zid, el devenind: em. g.-p., care este „un om propoziție”. Pentru acest tip de om îmbibat în poezie, literele sunt cicatrice lăsate de trecerea timpului pe carnea autorului; de fapt asistăm la derularea unei vieți pierdute la cărți... „la cărți de citit. de scris, viața”.
Doru Pop, martie 2010, revista Steaua

Nominalizările juriului (Mircea V.Ciobanu, președinte) pentru premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2009.
Gheorghe Erizanu, martie 2010, blog www.erizanu.cartier.md

Cartea a fost nominalizata la Premiile Observator Cultural, editia a IV-a, sectiunea Poezie.
Vasile Ernu, martie 2010, blog www.ernu.ro

...scriam (parafrazîndu-l pe Emilian Galaicu-Păun, care, la rîndu-i, îl parafraza pe Durrell – „A scrie un poem e ca şi cum ai încerca să prinzi o şopârlă fără să-i rupi coada”) că încercarea de a înţelege poezia autorului Yin Time-ului (-lor?) e asemeni efortului de a prinde o şopîrlă fără să-i rupi coada.
Lucia Țurcanu, februarie 2010, revista
Vatra 

Tot mai exigente / mai subţiri cărţile poetului, iar, cu o lamă desenată pe copertă, Arme grăitoare, ultimul „raport literar” al lui E.G.P., are grosimea unei casete de lame de ras. Până la consistenţa unei singure lame mai este, dar tendinţa e vizibilă...
Mircea V. Ciobanu, ianuarie 2010,
Romania literara

Întîiul, Foarţă, scriind despre al doilea, Galaicu, într-o postfaţă intitulată La închiderea ediţiei, încearcă să facă figură onorabilă indicîndu-l pe confrate drept „unul dintre cei mai dificili poeţi ai noştri”, „contradictoriu în exces”, „un oximoronic” cu vers „preaplin, altminteri, de trimiteri, multe, foarte multe, livreşti obscure sau absconse”, „unul dintre cei mai culţi (ba chiar oculţi) poeţi români contemporani”.
Ion Bogdan Lefter, decembrie 2009, www.artactmagazine.ro

JURNALUL a desemnat „Arme graitoare” de Emilian Galaicu-Paun drept cea mai buna carte de poezie a anului.
Irina Nechit, decembrie 2009,
Jurnal de Chisinau

Publicate initial in revista ardeleana Vatra, poemele lui Emilian Galiacu Paun, invoalte in trimiteri livresti, nu pot fi intelese daca nu stii cine e, de fapt, Joseph Grand, de exemplu, la care personajul liric “merge neanuntat intr-o vizita,” dar daca am reduce poezia sa doar la jocurile intertextuale si metatextuale am saraci-o foarte mult, intucit jocurile de cuvinte sau citatele spumoase nu sunt decit o pojghita in spatele careia descoperim o poezie de dragoste suculenta si debordanta.
Dumitru Crudu, decembrie 2009, Europa Libera
Video Jurnal TV


 

 

88 pag. Format 160x200. Brosat. ISBN 978-9975-79-603-3


Unicul mare manierist din literatura romana, Serban Foarta este un poet extraordinar si inventiv.
Nicolae Manolescu

Deschide cartea.

76 pag. Format 130x195. Brosat. ISBN 978-9975-79-605-7


   La tribuna, sub umbra protectoare a lui Lenin dominand multimea, stateau frumosii mincinosi ai neamului, care nu mai oboseau sa ne toarne balsam pe suflet povestind chestii atat de eroice despre noi, cei adunati in piata. Aflam cu fior ca in ultimiii patruzeci si cinci de ani, cat sezuseram sub rusi, nu facuseram altceva decat sa ne gandim, sub conducerea din umbra a acelor palavragii solemni, la alfabetul latin, la democratie, la libertate, chiar daca in fapte ei proslavisera partidul, pe Lenin si comunismul.
   Ce chestie super faina asta, sa vii in piata ca un ins oreacare si sa pleci de acolo erou-erou! Deschide cartea.

Recomandat de Observator Cultural

Dosar de presa:
Sex si perestroika este un fel de eseu lung, care atinge, sub aerul jucaus al fictiunii, cateva puncte sensibile si care pune in pagina cateva adevaruri. Pentru romani, cel putin, este un roman instructiv, din care afli amanunte relevante.
Catalin Sturza, octombrie 2009, Revista Cultura

Sex&Perestroika este un volum memorialistic, care încearcă să explice ce s-a întîmplat cu Republica Moldova în vremea comunismului şi cum limba română vorbită peste Prut era în pericol de dispariţie dacă nu venea Perestroika, lansată de Mihail Gorbaciov.
Ovidiu Simonca, octombrie 2009, Observatorul Cultural

192 pag. Format 130x195. Brosat. ISBN 978-9975-79-588-3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ... ultima 


 
Oferta Romania
Oferta R. Moldova


 

 

© 2007-2017 Design: Editura Cartier, Web Hosting si CMS: Adpixel