Editura Cartier
Duminică, 23 Aprilie 2017
 
Colecții

Colectia CARTIER Rotonda

„Dintr-o atingere — cuvânt ce revine mereu în cele 10 nici nu poeme, ci partituri (!) ale cărţii, tonul dându-l acest formidabil: „îmi plac doar atingerile pe care le controlez”, vers ce rezumă o întreagă ars poetica auctorială — , Alexandru Cosmescu scoate sunete „flauşate”, niciodată acute (nici măcar în cuţitul!), mânuind cu dexteritate instrumentul (de suflat, să zicem cavalul cu cinci deschizături pentru degete), încât ajunge să se identifice cu acesta, dar numai „când mă atingi tu” (fiinţa dragă, dar şi – de ce nu? – starea de graţie). Rezultă o poezie camerală, dacă nu chiar intimă (o intimitate mai degrabă sublimată), ce instituie — liric — un spaţiu blând, care NE primeşte cum NE-ar îmbrăţişa. ”
Em. GALAICU-PĂUN

Deschide cartea.

Dosar de presă:
„Un spațiu blînd care mă primește cum m-ar îmbrățișa” de Alexandru Cosmescu este o carte foarte bine scrisă, un debut impresionant, un volum compus din 10 poeme care pot fi citite şi ca un tot întreg, de altfel. Tema centrală a „spaţiului…” este dragostea, dar nu o dragoste adolescentină, ci mai degrabă una existenţială, o iubire matură în care iubita îi asigură eului liric liniştea şi îi îndepărtează frica.
Mihail Vakulovski, februarie 2014, www.tiuk.reea.net

Versurile se disting, din capul locului, prin forţa energiei pozitive emanate. Acesta este mesajul invariabil al poetului: de a spune şi de a afirma binele prin toţi porii poetici.
Grigore Chiperi, aprilie 2014, www.contarfort.md

Un volum de doar 50 de pagini, „Un spațiu blând, care mă primește cum m-ar îmbrățișa” a așteptat, se pare, câțiva ani în sertar, ceea ce explică lipsa șovăielilor, coerența aproape ireproșabilă (fără a uza de tactici în genul albumului „concept” din muzică), compozițiile polizate până în clipa în care ar putea trece chiar și de severitatea acelor minimaliști pamfletari care, anul trecut, se manifestau contrar oricărui metaforism...
Yigrul Zeltil, februarie 2014, www.yigruzeltil.blogspot.com

48 pag. Format 130x195. Broșat. ISBN 978-9975-79-850-1


„Ascultîndu-i pașii însinguraţi și glasul, și inima, poeta își sculptează eroina [...] după chipul și asemănarea sa, dar nu fără o reţinere în a divulga amănunte care să o defavorizeze în ochii vulgului. Rezultatul e că textele se scriu ca și cum autoarea i-ar inculca cititorului un fel de neutralitate a rostirii. Cel mai ades însă, substanţa profundă și dramatică a discursului se revoltă spontan, contrazicînd flagrant strategia secretomană a instanţei auctoriale, prin pieliţa subţire a enunţurilor erupînd respiraţia caldă a adevărului vieţii. [...] O eroină memorabilă, amintind de marile eroine literare, fără ostentaţie însă, fără ifosele erudiţiei, cu numai simţirea. Și cu talent!”
Nicolae LEAHU

Deschide cartea.
64 pag. Format 130x195. Broșat. ISBN 978-9975-79-851-8


    Sunt cu două citate pe masă. Un Vonnegut. Și un Eco. „Astăzi cărțile sunt bătrânii noștri. Chiar dacă știm că adesea greșesc, le luăm mereu în serios. Le cerem să ne dea mai multă memorie decât ne permite să acumulăm viața noastră cea scurtă”, zice Umberto Eco. „Nu din artă vă veți câștiga traiul. Însă arta reprezintă o cale foarte umană de a face viața mai suportabilă”, ne spune Vonnegut.
    Între aceste două citate sunt textele care fac
această carte.
Deschide cartea.

Dosar de Presă:

Aici Gheorghe Erizanu ni se vădeşte drept un cititor pasionat până la... sminteală, ca să recurg la un eufemism. Unde şi pe cine ar fi putut racola ingrata Publika TV, ca să prezinte noile apariţii editoriale, dacă nu pe un mare bibliofag ca dumnealui? I-am spus „ingrata”pentru că, nitam-nisam, ciclul de emisiuni a fost ... suspendat (sau...sistat?). Dar, fie, barem ne-am ales cu această extraordinară CARTE DESPRE CĂRŢI!
Vladimir Beşleagă, decembrie 2012, Radio Europa Liberă

Ce spun cărțile. Bookiseli e ca o librărie, intri în ea, răsfoiești, cu siguranță îți găsești ceva, altceva îți lași pentru data viitoare. Răsfoim Graviditatea și îngrijirea copilului sau Despre geopolitică, Holocaustul la periferie sau Nekrotitanium, Cartea lui De Ce? sau Sex & Perestroika, Coranul sau Cimitirul din Praga, Cartea ceaiului sau Zece basarabeni pentru cultura română, Intelectuali la cratiță sau Măcel în Georgia... Textele sunt scurte, într-o pagină e condensată esența, sau ce ne-ar putea atrage la un volum, lucru deloc ușor.
Alexandru Vakulovski, decembrie 2012, moldova.org

Părinții mei aveau o bibliotecă imensă. Cărțile veneau și înainte, și de, și după Crăciun. Ceea ce mă irita în biblioteca părinților era numărul mare de cărți metodice. Aveam o ură fizică aproape față de numeroasele broșuri de o culoare de un albastru urât sau un alb murdar. E adevărat că am mâzgălit, când încă nu știam a citi, un dicționar bibliofil francez-rus, „Dicționarul limbii române moderne” și „Istoria limbii române” de Rosseti, cred.
Interviu realizat de Irina Nechit cu Gheorghe Erizanu, jurnal.md

Remarcabilă şi nota de încheiere a volumului: „O societate poate exista – multe există – fără scris, dar nici o societate nu poate exista fără citit. Aşa spun cărţile”.
Emilian Galaicu-Păun, martie 2013, Radio Europa Liberă
208 pag. Format 130x195. Broșat. ISBN 978-9975-79-799-3


Poem
Întotdeauna am considerat că Dumitru Crudu este unul dintre cele mai valoroase daruri pe care ni le-a făcut, temporar sau nu, Moldova. Acest autor, atât de special, și-a impus discursul literar, cultural, fără a utiliza un discurs aferent politic, ceea ce mi se pare extrem de important pentru un poet ca el. Pentru că mai cred, în plus, că Dumitru Crudu rămâne fundamental un poet, orice gen literar ar aborda. Cele trei volume - Falsul Dimitrie; E închis, vă rugăm nu insistați și Șase cânturi pentru cei care vor să închirieze apartamente - nu au putut trece neobservate. Un soi de cruzime (asta e, numele îl trădează!) speriată de ea însăși și dublată de o sensibilitate aproape maladivă, toate acestea au atras atenția din prima clipă și l-au definit pe poetul Dumitru Crudu. Căci, după cum spuneam, adevăratul Dumitru e mai înainte de orice poet.

Svetlana Cârstean, septembrie 2012, Observator Cultural

Dosar de presă:
 Genul acesta de poezie expiatoare practicat de Crudu în Eşarfe în cer este la fel de intens şi de riscat ca bocetul – răvăşeşte cu totul pe cel care participă sufleteşte la hapax-ul în cauză, însă poate lăsa rece cititorul mai puţin dispus la eforturi empatice. Ba chiar celui infirm de organul empatiei îi poate provoca accese sarcastice – îmi aduc dureros de bine aminte de remarca lui Eugen Barbu din O istorie polemică şi antologică a literaturii române de la origini până în prezent după care în Sora mea de dincolo, extraordinarul ei kaddish pentru sora dispărută, Ileana Mălăncioiu ar fi speculat un mormânt pentru a face carieră literară. 
Radu Vancu, august 2014, LaPunkt.ro

Cu Eșarfe în cer Dumitru Crudu Încheie un ciclu al poeziei sale - de la falsul la adevăratul Dumitru Crudu. [...] fiecare carte a lui e o surpriză, atât pentru noi în calitate de cititori, cât și pentru literatura română.
Alexandru Vakulovski, octombrie 2012, www.moldova.org

Hedonistul de altă dată iese din scenă sau uită tot ce a știut despre artă. despre legile ei și deplânge simplu, omenește, trecerea ființei prin lume. Este vulnerabil, măcinat de frică, de angoase și tremură la căpătâiul muribundei.
Maria Șleahtițchi, octombrie 2012, blog

40 pag. Format 130x195. Brosat. ISBN 978-9975-79-788-7


Interviuri
Revenind însă la cartea noastră, ea a luat naștere în aceste peregrinări pe care le-am avut în Rusia în ultimii 7 ani, în care am cunoscut foarte multă lume aparţinînd celor mai active grupuri ale intelighenţiei ruse. Am avut ocazia să particip la dezbateri, la evenimente, la discuţii interminabile și mi-am făcut mulţi prieteni. Toate aceste lucruri au dus pe nesimţite la apariţia acestei cărţi, în formula pe care o aveţi în faţă. Volumul cuprinde un set de interviuri, sau discuţii și dezbateri transformate în interviuri, cu personalități din diverse domenii și de orientări foarte diferite. Aici veţi întîlni și oameni foarte dragi mie, importanţi în domeniile lor, precum Aleksandr Ivanov (filozof și editor), Viktor Misiano (critic de artă), Boris Groys (teoretician media), Ekaterina Degot (istoric al artelor), Zahar Prilepin (scriitor), Oleg Panfil (scriitor), dar și autori ale căror idei nu le împărtășesc neapărat, cum ar fi cele ale cunoscutului scriitor și jurnalist Aleksandr Prohanov, a cărui funcţie însă în spaţiul cultural și politic rus este foarte importantă. Pe lîngă intelectuali foarte cunoscuţi, veţi întîlni și teme care mă interesează în mod special și pe care le discut cu oameni competenţi în domeniile respective:relaţia protestanţilor cu puterea din perioada ţaristă și cea sovietică, despre urbanismul sovietic, despre industria alimentară sovietică, despre rockul sovietic, despre „generaţia Sputnik”, despre filmul rusesc și sovietic, despre literatura rusă sau despre cum gîndesc intelectualii ruși din Republica Moldova. Sînt teme diverse, sînt oameni diverși.
Deschide cartea.

Dosar de presă:
Pe lângă expertiza apreciabilă pe care o deţine asupra unor zone culturale foarte diverse, care-l ajută să pună întrebări pertinente şi să urmărească teme foarte variate în profunzime, Ernu deţine şi capacitatea de-a se adapta logicii interlocutorului, pe care, indiferent cine ar fi el, îl pune în lumină cu generozitate. (...) "înţelegerea Estului nostru ne poate ajuta să ne înţelegem şi pe noi mai bine", spune Vasile Ernu în prefaţa volumului. 
Ana Chiriţoiu, august 2012, România literară
364 pag. Format 130x195. Brosat. ISBN 978-9975-79-783-2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ... ultima 


 
Oferta Romania
Oferta R. Moldova


 

 

© 2007-2017 Design: Editura Cartier, Web Hosting si CMS: Adpixel