Editura Cartier
Duminică, 19 Noiembrie 2017
 
Colecții

A B C D E F G H I Î J K L M N O P R S T U V W Z 
COPILUL DIN MAȘINA GALBENĂ

Colecția CARTIER Rotonda

„Irina Nechit reflectă, în versurile ei, o detentă, o „eliberare”. Mai puțin intelectualizată, producția ei pare a-și fi câștigat dreptul la mărturia „naturală”, egală cu sine.
Irina Nechit are darul de-a putea da glas dramatismului inaparent al existenței de toate zilele. Prin verbe simple, „prozaice”, poeta trasează granița dintre două lumi, cea a poeziei și cea a nonpoeziei. Instantaneul realist (poeta e contemplativă, dar și o observatoare sfredelitoare, innocent-amară a ambientului) se învecinează cu insertul suprarealist, posedând aceeași capacitate de absorbție a realului care uneori devine expresiv-delirantă.
Puternica sangvinitate a poetei se supune acestui suflu violent al realului, precum unei magi consubstațiale.” Gheorghe Grigurcu
Deschide cartea.

Dosar de presă:
Poezia Irinei Nechit are ritm, viteza si decupaj nemilos. Minimalismul care ţine
în frâu adevărurile grave, care se foloseşte de faţa simplă a lumii pentru a
sugera găurile negre ale sufletului, este o măiestrie greu de dibuit.
Felix Nicolau, aprilie 2011, Ziarul de duminica

Irina Nechit pare a scrie o poezie aşa-zicînd cu inima, nu cu mintea – o poezie de mare încărcătură emoţională, concretă şi intuitivă, ce se naşte tumultuos, dintr-o singură tuşă.
Adina Dinițoiu, aprilie 2011, Observator cultural

Irina Nechit a lansat „Copilul din maşina galbenă”, carte care mută limitele dintre literar şi existenţial plasând o miză subiectivă în jocul estetic: ”copilul roade cu unghia florile de gheaţă/ îşi zgârie numele pe geam/ dealurile albe nu se mai văd/”.
Răzvan Țupa, decembrie 2010, www.boomlit.com

Un demers liric de nișă, construit să decline alterabilitatea carnală (”ultima noapte pe pămînt / cu mască albă pe faţă / să nu se schimbe tenul pînă dimineaţa / să nu iasă pete vinete pe ce-a mai rămas din chipul lui”, ”Masca”), preferînd acesteia ”ontologia” intermediară de amfibie sau reptilă (de altfel, multe dintre titluri, ”Şarpele mă recunoaşte”, ”Cartea rece” ori ”Gheara”, sunt tot atîtea indicații pentru acest refuz corporeal vertebrat).
Igor Ursenco, noiembrie 2010, www.poezie.ro

Cartea „Copilul din maşina galbenă ”este o încercare (reuşită) de a transpune în poezie existenţa de zi cu zi, cu ajutorul unui limbaj firesc, foarte apropiat de limbajul diaristic. Utilizând lexicul corporalului, autoarea urmăreşte un alt scop – sporirea autenticităţii. Ea alege tonalitatea firească a limbajului şi creează o imagistică de o simplitate necăutată.
Lucia Țurcanu, iulie, 2010, Vatra

Ameninţarea informului, supliciul existenţial, prezenţa celuilalt întreţin o frenezie antitetică. Angelicul şi demonicul coexistă. „Copilul din maşina galbenă” divulgă acelaşi sentimentalism refuzat, placat însă pe un imaginar thanatic („viaţa fără mine”), având drept camuflaj prozaizarea. Destrămarea, singurătatea, decrepitudinea, banalitatea morţii se insinuează obsedant.
Adrian Dinu Rachieru, iulie, 2010, Convorbiri literare

Personajele cărţii sunt membrii familiei: mama, tata, bunica. Este reală chiar şi maşina galbenă care este a tatălui Irinei Nechit. „Sunt multe momente din biografie, dar foarte transformate. Nu am dorit să fiu foarte egoistă şi să mă expun doar pe mine. Am încercat să prezint viziunea mea asupra lumii”, a menţionat autoarea.
Aprilie 2010, agentia de presa Info-Prim Neo

Prin verbe simple, „prozaice”, poeta trasează granița dintre două lumi, cea a poeziei și cea a nonpoeziei.
Andra Rotaru, aprilie 2010, www.agentiadecarte.ro

Avem apoi in noul volum al Irinei Nechit o poezie a raului social si politic, o Realia care descrie la condition roumaine, un fel de marca inregistrata a unui spatiu provocat (eufemistic vorbind) de istorie. Una dintre cele mai tragice interogatii in acest sens se regaseste in poemul „Vreau sa ma transform, mamy”: „cum se numeste raul acesta/Prut sau Lethe?
Loredana Opăriuc, aprilie 2010, Convorbiri literare

De la „structurarea" minimă, fără sau cu adaos infim de sens, şi „transfigurarea" prin selecţie obsesivă, autoarea trece, în cel de-al doilea caz, la „metamorfozarea" existentului, vizualizat prin ocheanul imaginaţiei.
Gabriela Gheorghisor, mai 2010, Romania literara

An editie: 2010
Editia: I
Stoc: Disponibil
80 pag. Format 130X195. Brosat. ISBN 978-9975-79-616-3


 
Oferta Romania
Oferta R. Moldova


 

 

© 2007-2017 Design: Editura Cartier, Web Hosting si CMS: Adpixel